» Liderii a 12 tari din Europa, Asia si Africa s-au reunit la Budapesta pentru a discuta despre lansarea si finantarea gazoductului Nabucco – proiectul prin care UE spera sa-si diversifice sursele de energie si sa reduca dependenta de gazul Rusiei. Confruntarea ruso-ucraineana, care a lasat Europa in frig la inceputul anului, nu a diminuat insa divergentele dintre europeni cu privire la finantarea proiectului.
Premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, a cerut in debutul conferintei ca UE sa asigure fonduri de 200-300 milioane de euro pentru constructia gazoductului, insa propunerea sa a fost respinsa aproape imediat de Comisia Europeana. "UE ar trebui sa finanteze proiectul, cel putin la inceput, cu credite si fonduri din bugetul propriu de 200-300 milioane de euro", a afirmat Gyurcsany, subliniind ca proiectul este important pentru securitatea energetica a Europei.
Andris Piebalgs, comisarul european pentru Energie, a respins insa propunerea Ungariei, afirmand ca UE nu ar trebui sa finanteze proiectul, ci doar sa-l sprijine cu garantii si imprumuturi. "Cred ca puteam facilita accesul la credite. Insa nu ar trebui sa se treaca dincolo de acest lucru, deoarece ceea ce este un proiect privat, al unui consortiu, ar deveni un parteneriat public-privat.
Nu are sens", a spus Piebalgs. Ca si presedintele Comisiei, Jose Barroso, care a adresat un mesaj video participantilor la conferinta, Piebalgs a tinut sa precizeze ca Bruxelles-ul sustine proiectul si spera ca acordul final sa fie finalizat pana la sfarsitul lunii martie pentru ca proiectul sa poata fi realizat cat mai rapid.
Respingerea unei finantari directe din partea UE a fost compensata oarecum de oferta Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, care a semnalat ca ar putea investi in realizarea gazoductului ce ar trebui sa fie construit pana in 2013. "Proiectul Nabucco reprezinta o investitie atragatoare. In aceste conditii, banca este pregatita sa examineze posibilitatea unei contributii financiare", a declarat presedintele BERD, Thomas Mirow. La randul sau, presedintele Bancii Europene de Investitii, Philippe Maystadt, a anuntat ca institutia sa este dispusa sa finanteze 25% din cele opt miliarde, la cat este estimat proiectul, cu anumite conditii.
Declaratii de bune intentii – fara cifre – au venit din partea presedintiei cehe a UE si a Azerbaidjanului, care s-au declarat sustinatori politici ai proiectului de gazoduct. Premierul ceh, Mirek Topolanek, a tinut sa precizeze ca gazoductul planuit de europeni ca alternativa la importurile rusesti nu este "un proiect anti-Rusia", afirmand insa ca South Stream, gazoductul pe care Rusia doreste sa-l construiasca pentru a aduce gaz in Italia si Austria, ocolind Ucraina, este o amenintare la adresa proiectului Nabucco.
Moscova a semnat deja acorduri pentru constructia South Stream cu principalul partener in proiect, Italia, dar si cu Bulgaria, Serbia, Ungaria si Grecia. Premierul rus, Vladimir Putin, a sugerat ca ar putea include si alte state in proiect, printre care si Romania.
Presedintele roman, Traian Basescu, a declarat pentru TVR ca "ia in serios" o eventuala participare la South Stream, dar a subliniat ca "Romania nu se dezice de obiectivele ei europene". "Imediat ce se rezolva problema cu Nabucco, vom sustine sa treaca pe la noi si South Stream", a spus Basescu.
» Nabucco, proiect dificil
Consortiul care va construi Nabucco este format din Transgaz (Romania), Mol (Ungaria), RWE (Germania), Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) si OMV (Austria).
Nabucco va transporta aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze pe o distanta de 3.300 de km, din zona Marii Caspice catre o statie de distributie din Austria, tranzitand Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria.
Pe langa problema finantarii in plina criza financiara si economica, o dificultate serioasa este legata de asigurarea cantitatii de gaze naturale ce urmeaza sa fie transportata prin conducta. Numai Azerbaidjanul s-a angajat sa furnizeze gaz, insa singur statul caspic nu poate acoperi capacitatea gazoductului. Alti potentiali furnizori, cum ar fi Turkmenistanul, Kazahstanul, Egiptul, Irakul sau Iranul sunt surse problematice, din considerente logistico-economice sau politice.