Din 2001 si pana acum, in Bulgaria au fost comise 120 de crime comandate, nici una dintre ele nefiind solutionata. Situatia din Romania este mai putin sangeroasa, dar denota mai mult cinism, se estimeaza intr-o analiza aparuta in "The Economist", in cadrul unui dosar consacrat extinderii UE.
Anchetele de coruptie avandu-i ca subiecti pe fosti sau actuali ministri si demnitari au fost blocate prin invocarea unor "erori de procedura", iar Parlamentul Romaniei a modificat substantial legislatia, introducand cerinta ca suspectii sa fie informati in avans ca telefoanele lor vor fi ascultate si incadrand ca infractiune "minora" deturnarile de fonduri mai mici de 9 milioane de euro, aminteste "The Economist", adaugand ca doar in urma unor presiuni din partea UE a fost reluata dezbaterea pe aceasta tema din Parlamentul roman.
Obiectivul aderarii la UE a fost un stimulent extrem de puternic al reformei in fostele tari comuniste. Dar, odata acest obiectiv atins, ritmul reformelor a incetinit, constata "The Economist". In Slovenia, de exemplu, Parlamentul a votat desfiintarea unei comisii de lupta impotriva coruptiei, iar in Letonia premierul a incercat sa il concedieze pe seful agentiei anticoruptie, renuntand la idee doar in urma protestelor publice. In Romania, ministrul Justitiei Monica Macovei a fost demisa la trei luni dupa aderare.
Cu toate acestea, extinderea UE nu mai putea fi amanata, intrucat singurii care ar fi avut de castigat ar fi fost antireformistii. Remedierea deficientelor constatate la noii membri se face mai bine in interiorul UE decat in afara, este concluzia la care ajung analistii "The Economist".
