Secretarul de stat Bogdan Aurescu a remarcat, la GLOBSEC, că poziţia exprimată de vicepremierul rus Rogozin, potrivit căreia din punct de vedere militar sistemul antirachetă nu pune probleme pentru capacitatea de descurajare nucleară a Rusiei, apare ca o confirmare a ceea ce NATO, România, au susţinut, scrie Mediafax.
Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de MAE, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a participat, în perioada 18-19 aprilie, la Bratislava, la Conferinţa Internaţională de securitate GLOBSEC 2013, organizată sub egida ministerelor afacerilor externe din Slovacia şi Polonia.
Bogdan Aurescu a susţinut o prezentare şi a participat la dezbaterile de la panelul „Sistemul european de apărare antirachetă”, moderat de Ian Brzezinski, în care s-a referit la contribuţia ţării noastre la construcţia arhitecturii aliate de apărare împotriva rachetelor balistice, inclusiv prin colaborarea cu SUA în realizarea scutului antirachetă. „Oficialul român a subliniat că participarea ţării noastre la European Phased Adaptive Approach (EPAA) reprezintă atât un succes românesc în relaţia bilaterală cu SUA, cât şi o reafirmare a României ca un aliat credibil şi solid în cadrul NATO”, menţionează sursa citată.
Citeşte şi EXCLUSIV RL. Ambasadorul Rusiei la Bucureşti: Baza de la Deveselu poate deveni ŢINTĂ pentru Rusia
Totodată, a prezentat perspectiva românească asupra beneficiilor scutului antirachetă la nivelul securităţii europene, pornind de la reconfirmarea – de către evoluţiile internaţionale curente şi amplitudinea dezbaterii la nivel european, pe acest subiect – a validităţii argumentelor care au stat la baza deciziei NATO de creare a unei capabilităţi de apărare antirachetă, se mai arată în comunicat.
„Comentând asupra necesităţii identificării formulei adecvate privind cooperarea NATO cu Rusia, a remarcat că poziţia recent exprimată la Londra de către vicepremierul rus Rogozin, astfel cum a fost relatată de mass media, potrivit căruia din punct de vedere militar sistemul SUA (şi NATO) antirachetă nu pune probleme pentru capacitatea de descurajare nucleară a Rusiei, apare ca o confirmare a ceea ce NATO, inclusiv România, au susţinut constant. Astfel, Bogdan Aurescu a reiterat faptul că sistemul SUA/NATO nu este îndreptat împotriva şi nu ţinteşte Federaţia Rusă, el neputând fi utilizat pentru scopuri ofensive. Există atât argumente tehnice, care nu permit transformarea acestui sistem strict defensiv într-unul ofensiv, dar şi argumente juridice – de exemplu, Acordul româno-american din septembrie 2011 interzice utilizarea sistemului din România pentru alte scopuri decât în legitimă apărare, în conformitate cu Carta ONU””, menţionează comunicatul MAE.
De asemenea, secretarul de stat a arătat că există argumente tehnice – ca numărul de interceptori ce vor fi amplasaţi, viteza lor, locaţia amplasării – care arată că sistemul nu poate afecta capacitatea de descurajare strategică a Rusiei.
„Dincolo de argumentul militar şi tehnic, care este evident şi obiectiv, din punct de vedere juridic trebuie spus cu toată claritatea că orice ameninţare cu folosirea forţei este interzisă de normele imperative ale dreptului internaţional. A spune că un sistem strict defensiv poate afecta capacitatea de descurajare strategică a altui stat, iar acest aspect poate atrage fixarea, ‘ca ţintă’ a unei retalieri, a elementelor componente ale sistemului defensiv în cauză, este echivalent cu o ameninţare cu folosirea forţei, care nu poate fi acceptabilă în dreptul internaţional de astăzi „, a spus secretarul de stat.
Cu ocazia Conferinţei de la Bratislava, demnitarul român a avut şi o întrevedere cu ambasadorul Jan Soth, şeful cancelariei preşedintelui Republicii Slovace, Bogdan Aurescu exprimând aprecierea pentru nivelul „excelent” al relaţiilor dintre cele două state.
GLOBSEC, înfiinţat în urmă cu 7 ani, a devenit un important forum central-european de politică externă şi securitate, oferind ocazia unor întâlniri între factori politici de nivel înalt şi experţi de renume din Europa şi SUA. „Pe termen lung, îşi propune să devină o platformă de reflecţie internaţională, care să plaseze Europa Centrală în fluxul gândirii strategice transatlantice şi să contribuie, din perspectiva acestei regiuni, la alcătuirea agendei transatlantice de securitate, politică externă şi economică”, menţionează sursa citată.
