Reporter: CJ Timis are o foarte buna colaborare cu regiuni din Italia sau Germania. Cum colaborati cu administratiile judetene din jur? Le impartasiti din aceste experiente cu exteriorul?
Constantin Ostaficiuc: Daca fiecare judet incearca doar pentru propriul interes sa isi gaseasca proiecte de dezvoltare, fara a exista un concept de dezvoltare regionala, se intampla o mare eroare de management. Noi, in cadrul Regiunii V Vest, am reusit un pionierat. Suntem singurii care avem un proiect pentru doua judete: noi si Caras-Severinul am reusit o investitie ce se afla in faza finala: ski-liftul de pe Semenic, unde CJ Timis a venit cu partea financiara, Primaria Valiug cu terenul, iar CJ Caras-Severin cu facilitati si instalatia de ski-lift. Este un proiect regional. Noi am initiat si primul proiect intre trei judete: un drum judetean ce pleaca din Caras, prin Timis, spre Arad, proiect prezent acum pe Phare 2006.
R.: Care este stadiul implicarii CJ la demararea lucrarilor necesare construirii Culoarului IV Pan-european?
C. O.: Am facut mai multe adrese catre minister si am vorbit inclusiv cu ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. Dintr-un anumit moment, vom deveni personaje-cheie, in sensul ca la nivelul CJ Timis se vor elibera autorizatiile de constructie si certificatele de urbanism. Am cerut de la minister sa vedem desenul viitoarei autostrazi. In acest moment sunt in faza de licitatie finala pentru proiectare, iar la un anumit moment va exista o colaborare cu expertii nostri de la Directia Tehnica, pentru ca autostrada trece pe teritoriul Timisului, iar CJ este institutia care emite aceste documente.
R.: Ce investitii de anvergura s-au realizat in Timis in urma eforturilor dumneavoastra personale?
O.C.: Sunt cateva investitii care s-au realizat in Timis, din initiativa mea, dar cu aportul consilierilor judeteni. Este vorba de Parcul Industrial, apoi de modernizarea stadionului „Dan Paltinisan”. O a treia investitie importanta, care sper sa fie finalizata la anul, este refacerea Palatului Baroc. A patra investitie realizata, dar ajunsa doar la faza de proiect, pentru ca nu avem inca banii, este proiectul lacului Surduc.
R.: Cum apreciati implicarea parlamentarilor in viata administrativa a judetului?
C. O.: Pot sa spun ca s-au implicat mai mult. Am facut o solicitare fata de echipa noastra de parlamentari pentru a interveni pe langa membrii Guvernului in vederea rezolvarii unor probleme punctuale pentru judetul Timis, referitor la buget. Acum doua saptamani am primit o scrisoare din partea lor, in care mi s-au prezentat traseele pe care le-au urmat si interventiile pe care le-au facut, soldate, dupa parerea mea, cu unele efecte pozitive. Pentru prima oara putem spune ca ne apropiem de adevar, in sensul ca judetului Timis i s-au alocat, la rectificarea de buget, bani pentru echilibrarea bugetelor locale. Acest lucru este o premiera in istoria institutiei.
R.: Cum au evoluat, in timp, parteneriatele publice private in care CJ este parte?
C. O.: Parteneriatele publice private sunt inca forme greoaie. Legea „le-a imbracat” in niste conditii destul de greu de realizat. Ele apar frumos ca declaratie, dar pana la realizarea lor poate trece destul timp. Din acest motiv se aleg totdeauna solutii mai rapide si mai concise: asocieri, societati mixte, pentru ca relatia sa fie mult mai directa. Un parteneriat public privat este o notiune definita, dar nu are inca acel dinamism care sa il justifice in acest moment.
R.: Cat de mult depinde realizarea sarcinilor administrative ale conducerii unui judet de culoarea politica a conducatorului acelei institutii?
C. O.: Apare subiectivismul. Este mai usor sa discuti daca esti de aceeasi culoare politica cu guvernarea. Nu ar fi corect sa nu recunosc o astfel de situatie.
R.: Timisul a pierdut o finantare Phare pentru reintroducerea lacului Surduc in circuitul turistic international. Acum va bazati pe fondurile de coeziune. Nu riscam sa pierdem si fondurile structurale daca nu se ia o masura ferma impotriva celor care nu si-au autorizat casele de vacanta?
C. O.: Proiectul este in faza de jurizare. Suntem impiedicati in acest moment de faptul ca nu avem toate autorizatiile de constructie emise. Este singura piedica. Daca nu a intrat pe finantare Phare, poate intra pe fondurile de coeziune, oricum va merge mai departe. Am inceput deja demersurile in instanta impotriva tuturor celor care nu respecta legea in zona Surduc. La nivelul Comisiei Europene, din punct de vedere tehnic, este un proiect apreciat, ce are un impact deosebit pentru intreaga zona, doar ca s-a cerut intrarea intr-o legalitate normala a caselor din acea zona, asa ca am apelat inclusiv la instanta.
R.: Exista investitori straini care au venit in Timis si din anumite motive au plecat spre alte zone?
C. O.: – Exista astfel de investitori, care in analiza lor economica au luat in considerare si Timisul. In ultima vreme s-a remarcat o orientare spre Cluj a unor investitori. Pana acum un an si jumatate, Clujul a fost un oras blocat pentru investitori si s-a tinut cont ca Timisoara are o saturatie a fortei de munca. Problema aceasta este cea care a determinat orientarea spre zone cum este Clujul. Dar este o chestiune remarcata in primavara, cand a fost o curba descendenta. Acum, remarc un nou flux de investitori spre Timis. Avem semnale ca sunt multe societati care se reorienteaza spre Timisoara.
R.: CJ are o strategie de incurajare a dezvoltarii imobiliare in viitoarea zona metropolitana?
C. O.: Administratia judeteana lucreaza acum la un proiect unicat in Romania, aflat in prezent in faza de testare si cu care vom intra intr-un program la nivelul regiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa. Este vorba de o oferta din punct de vedere imobiliar si a situatiei terenurilor din tot Timisul si apoi in toata euro-regiunea. Nu ne limitam doar la zona metropolotana, ci gandim la nivelul intregului judet. Este o lucrare conceputa si finalizata cu o societate din Germania, pe bani europeni. Acest proiect se poate realiza la nivelul intregii euro-regiuni, cu un grant de 1,8 milioane euro.
