Vinurile gălăţene, apreciate de europeni de 400 de ani

Între atracţiile turistice ale Galaţiului se numără şi renumitele podgorii de pe terasele Nicoreştiului şi Covurluiului, ale căror vinuri erau duse de negustori în marile oraşe europene încă din secolul al XVII-lea.

Galaţiul este o importantă zonă viticolă, cu 15.477 ha de vie pe rod. Producţia totală este cifrată la 65.560 tone de struguri. În judeţ sunt patru zone viticole, Podgoria „Nicoreşti”, Podgoria „Dealurile Bujorului” şi zonele viticole Iveşti şi „Covurlui”. Cele mai vechi atestări documentare sunt cele referitoare la vinurile de Nicoreşti, care în 1626, pe vremea domniei lui Miron Barnovschi Movilă (1626-1629), erau vândute de negustori în marile oraşe din Europa Centrală. La 1716, vinurile de Nicoreşti erau menţionate în „Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir.

„Medaliatele” de Dealurile Bujorului

În ultimii ani, vinurile de „Dealul Bujorului” au primit 13 premii la concursurile naţionale şi internaţionale. În 2006, la Fes­tivalul Naţional de Vinuri „Vinvest” de la Timişoara, „Cabernet Sauvignon” a primit Medalia de Bronz, iar „Merlot” şi „Sârba” au primit Diplomă. În acelaşi an, la a treia ediţie a Concursului de Vinuri Româneşti de la Bucureşti, „Cabernet Sauvig­non” a obţinut Medalia de Argint. În 2008, cu „Prinţesa Covurluiului”, un „Riesling Italian” foarte dulce, SCDVV Târgu Bujor a câştigat Medalia de Aur la Concursul Internaţional de Vinuri de la Bucureşti, la concurenţă cu vinuri din Germania, Grecia, Moldova, Chile, Uruguay, Australia şi Noua Zeelandă. În pofida acestor premii, vinurile de „Dealurile Bujorului” nu pot fi cumpărate de pe piaţă, pentru că statul nu are bani pentru cumpărarea unei linii de îmbuteliere. Podgoria cu cele 4.000 ha a fost trecută în patrimoniul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie „Bujoru” (SCDVV), care este în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Şişeşti” şi în acest context este „unitate bugetară” finanţată din fondurile alocate pentru cercetare, din care cu greu s-ar putea găsi fonduri pentru linia de îmbuteliere.

Vin de colecţie

Şi vinurile de Nicoreşti sunt la fel de premiate. Cel mai celebru dintre ele este „Băbeasca Neagră”, soiul tradiţional, produs din viile de pe plaiurile Piscul Corbului şi Coasta Lupei. O sticlă de „Băbească Neagră” de Nicoreşti, din 1983, este vândută ca vin de colecţie, la preţuri de la 146 la 360 lei. Specialiştii îl descriu ca fiind un vin sec, cu culoare roşie strălucitoare, de coacăze, şi o aromă de strugure bine copt. Alt vin tipic pentru Nicoreşti este „Feteasca Albă”, renumit pentru senzaţia de catifelare şi persistenţa aromei. SC Nicorvin SA a fost subiectul unei privatizări nefericite, iar acum este în lichidare. Primarul Ionel Boghiu ­ne-a declarat că în localitate funcţionează patru societăţi viticole, din care unele au făcut investiţii serioase şi speră ca prin acestea să fie reluată tradiţia gloriasă a vinurilor de Nicoreşti.

„Merlot” de Oancea

Un alt vin premiat este „Merlot”-ul de Oancea, iar acum primarul localităţii încearcă să îl susţină pe Gh. Chelaru, investitorul care a cumpărat centrul viticol din comună şi vrea să înregistreze acest vin ca produs tradiţional, recunoscut în Uniunea Europeană. „În 1987, «Merlot de Oancea» a câştigat cinci medalii de aur la un concurs internaţional. Dorim să reînviem această tradiţie şi l-am ajutat pe investitorul care a cumpărat pe teritoriul comunei o suprafaţă de 23 ha de teren arabil, pe care le-a plantat cu vie şi a început demersurile pentru înregistrarea «Merlo­tului de Oancea» ca produs tradiţional”, ne-a declarat primarul Victor Chiriloaie.

Licoarea dacilor

Producţia de vinuri este tradiţională în toate localităţile gălăţene. În general, solurile sunt favorabile producţiei de soiuri roşii. În nord-estul judeţului, la Suceveni, se află vii cu soiurile de cabernet şi merlot, dar sătenii mai păstrează şi mici vii cu „lăuruscă”, numită de ei şi „1001″, viţă sălbatică, al cărei fruct este un ciorchine cu boabe mici, negre. Obişnuiesc să amestece vinul din celelalte soiuri cu acela de lăuruscă, obţinând un vin care ilustrează ceea ce spun lingviştii despre „lăuruscă”, că este un cuvânt de origine dacă.

Sprijin zadarnic

În pofida palmaresului vinurilor, situaţia viticulturii gălăţene este în derivă şi nimeni nu pare interesat să îi ajute pe viticultori. Cei interesaţi sunt tot străinii. În 2003, specialiştii francezi din Bordeaux au lansat proiectul „Sprijin pentru dezvoltarea şi res­tructurarea sectorului viticol” pentru redresarea podgoriilor de pe Dealurile Covurluiului. Atunci, o echipă de specialişti din cadrul Consiliului Regional Aquitaine, a Departamentului Vinuri din cadrul Camerei de Agricultură Gironde şi Institutului Naţional de Cercetări Agronomice Bordeaux au vizitat Podgoriile „Nicoreşti” şi „Dealurile Bujorului”. Au evaluat situaţia, au pus un diagnostic, au invitat specialiştii şi reprezentanţii CJ Galaţi la Bordeaux, unde le-au prezentat tehnici de marketing în domeniul vinului şi pătrunderea pe pieţele externe. Vizita nu s-a soldat cu nici un rezultat concret.