În urma alegerilor locale din luna iunie, cele două formaţiuni politice au ajuns să conducă destinele a cinci judeţe din cele şase care fac parte din Regiunea Centru.
Alianţa politică formată din PSD, PNL şi PC a devenit preferata electoratului la alegerile locale din luna iunie, iar acum USL profită din plin de succesul înregistrat în urmă cu aproximativ două luni. O mare victorie a social-liberalilor a fost preluarea controlului în alte două judeţe din Regiunea de Dezvoltare Centru, acolo unde hotărăşte, acum, destinele a trei judeţe importante, Mureş, Sibiu şi Braşov. UDMR şi-a păstrat superioritatea în Harghita şi Covasna, dar a pierdut Mureşul, în timp ce judeţul Alba a rămas în continuare fidel PDL.
De departe, cea mai favorabilă schimbare pentru USL a fost la nivelul consiliilor judeţene din Mureş şi Sibiu. UDMR a fost dat jos de la şefia administraţiei judeţene Mureş, acolo unde Edita Emoke Lokodi a pierdut lupta cu actualul preşedinte, Ciprian Dobre. Dacă în ceea ce priveşte cele două funcţii de vicepreşedinte USL şi UDMR s-au înţeles pentru a avea câte un reprezentant din fiecare tabără, Ovidiu Dancu (USL), respectiv Edita Emoke Lokodi (UDMR), lupta este destul de ascuţită când vine vorba de hotărâri în cadrul Consiliului Judeţean (CJ). Acolo, USL şi UDMR au fiecare câte 13 mandate, iar Alianţa pentru Mureş, formată din PDL, UNPR şi PER, care are şase consilieri judeţeni, este cea care înclină balanţa înspre o decizie sau alta. Diferenţa de până la 34 de consilieri este completată de către doi membri PP-DD, mai deloc importanţi în stabilirea majorităţii.
USL, succes mare în Sibiu
Poate cea mai surprinzătoare victorie USL-istă a fost cea de la şefia judeţului Sibiu, acolo unde liderul judeţean al PSD, Ioan Cindrea, a „spart” dominaţia Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Fostul preşedinte, Martin Bottesch, a fost retrogradat la statutul de consilier judeţean, iar Cindrea are parte de două ajutoare USL-iste la conducerea Consiliului Judeţean Sibiu. Ioan Banciu, fost vicepreşedinte şi în mandatul trecut, împreună cu Nicolae Neagu, aflat la primul mandat, au fost votaţi de aproape toţi consilierii, mai ales după ce reprezentanţii FDGR au refuzat să propună un candidat pentru acest post.
În cadrul componenţei Consiliului Judeţean, USL deţine majoritatea, cu 13 mandate, însă are nevoie să se înţeleagă cu reprezentanţii altor partide, pentru că FDGR are nouă consilieri, în timp ce PDL se bazează pe şapte mandate şi, exact ca în situţia din judeţul Mureş, are un rol important în stabilirea majorităţii. PP-DD completează, cu trei mandate, lista celor 32 de consilieri judeţeni ai Sibiului, un judeţ în care USL începe să prindă tot mai multă putere. O situaţie mult mai lejeră pentru reprezentanţii acestei alianţe există în judeţul Braşov, acolo unde obţinerea unui nou mandat a preşedintelui Aristotel Căncescu (PNL) a simplificat şi mai mult lucrurile pentru USL. Din cei 34 de consilieri judeţeni, 17 fac parte din această alianţă politică, adică la fel de mulţi cât au PDL, PP-DD, UDMR şi FDGR la un loc. Astfel, cooptarea unui singur consilier judeţean „rival” este de ajuns pentru ca USL să deţină votul final în luarea tuturor hotărârilor. Cu USL majoritar în rândul Consiliului Judeţean, vicepreşedinţii acestui for au fost aleşi tot din rândul acestei alianţe, conservatorul Mihai Pascu, respectiv social-democratul Viorel Chiriac.
Apel la înţelegere politică
„În acest consiliu judeţean există oameni de calitate. Va fi un mandat bun, iar şefii formaţiunilor politice vor înţelege să lase tensiunile la o parte şi cred că avem înţelepciunea necesară pentru a face ce este mai bine pentru acest judeţ”, a declarat preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu. Dacă USL îi merge bine, spre foarte bine, în Mureş, Sibiu şi Braşov, reprezentanţii acestei alianţe politice nu au reuşit să spargă blocada maghiară din judeţele Harghita şi Covasna. În aceste regiuni, dintr-un total de 60 de consilieri judeţeni, 38 de mandate le-au revenit celor de la UDMR, iar 14 le împart reprezentanţii altor două partide maghiare, Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania. USL a rămas la coadă în aceste două judeţe, iar dacă în cadrul CJ Covasna are cinci mandate, în Harghita doar trei locuri le sunt rezervate membrilor acestei alianţe la masa Consiliului Judeţean. Csaba Borboly şi Tamas Sandor, ambii de la UDMR, nu au avut nici o emoţie în câştigarea unor noi mandate în fruntea administraţiilor judeţene din Harghita, respectiv Covasna, iar vicepreşedinţii aleşi fac parte din aceeaşi formaţiune politică. „Mă ajută că am două treimi din partea UDMR, dar opoziţia nu va fi lăsată deoparte. Voi încerca să lucrez cu cele trei formaţiuni din Consiliul Judeţean, dar cu accent pe USL şi PCM, pentru că ei au primari în Harghita şi cred că şi opiniile lor contează. Sper să fie un dialog, sper ca şedinţele să nu fie politizate de viaţa politică naţională”, a spus preşedintele CJ Harghita, Csaba Borboly.
PDL în frunte
Singurul judeţ din centrul ţării în care USL sau UDMR nu au obţinut majoritatea a fost Alba. Aici, Ion Dumitrel (PDL) a fost votat pentru un nou mandat în fruntea Consiliului Judeţean, acolo unde fostul partid de guvernământ are şi cele mai multe mandate, 15, cu unul mai mult decât USL. Cei doar trei consilieri ai PP-DD joacă un rol decisiv în stabilirea majorităţii, astfel că se dă o luptă permanentă la fiecare şedinţă a administraţiei judeţene. Între PDL şi USL a existat o singură dată înţelegere, atunci când Alin Cucui (PDL), respectiv Florin Roman (USL) au devenit noii vicepreşedinţi ai CJ Alba.
