Alegerile de luna trecută nu au schimbat mai nimic în Regiunea Centru, acolo unde USL-ul se bucură de majoritate doar în Consiliul Local Braşov.
Chiar dacă atenţia politică a fost mutată, de pe rezultatele alegerilor din 10 iunie, pe referendumul de săptămâna viitoare, totuşi rezultatele scrutinului de luna trecută au rămas proaspete, în special în memoria noilor aleşi locali. Dacă în regiunea de dezvoltare Nord-Vest USL-ul nu a avut vreun rival puternic, lucrurile au stat complet diferit în cea de Centru. În Târgu-Mureş, Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Miercurea Ciuc sau Sfântu Gheorghe alegătorii au preferat, în general, continuitatea în dauna schimbării, iar principalul partid de guvernământ a reuşit să ocupe primul loc în preferinţele electoratului doar în Braşov. În oraşul de sub Tâmpa, grupul consilierilor locali din tabăra USL-ului a atins numărul 12, faţă de nouă cu cât se mândreşte PDL. Restul Consiliului, format din 27 de membri, a fost completat cu câte doi reprezentanţi din tabăra PP-DD-ului, UDMR-ului şi FDGR-ului, minoritatea germană din România.
Cum USL-ul are cei mai mulţi consilieri, alianţa compusă din PSD, PC şi PNL a reuşit, oarecum surprinzător şi cu acordul celorlalte partide, să deţină ambele funcţii de viceprimar. Astfel, ajutoarele primarului PDL-ist George Scripcaru au devenit Adrian Atomei (PNL) şi Răzvan Popa (PSD), fără ca celelalte formaţiuni politice din Consiliul Local să formuleze câte o propunere.
USL, învinsă la Târgu-Mureş
„Binele” USL-ului în zona de centru a României s-a oprit la Braşov, însă, pentru că în următoarele oraşe importante din această regiune liberalii şi social-democraţii nu au câştigat majoritatea. O înfrângere poate neaşteptată, în condiţiile în care această alianţă a preluat puterea la Consiliulul Judeţean Mureş, a fost în municipiul Târgu-Mureş. Acolo, Alianţa pentru Mureş (A.p.MS), formată din PDL, UNPR şi PER, a câştigat bătălia pentru primărie şi, automat, i-a luat faţa USL-ului şi în CL. Oamenii primarului Dorin Florea au beneficiat de şapte mandate în administraţia locală, în timp ce rivalii USL-işti au cu un mandat mai puţin. Diferenţa de până la 23 de membri ai Consiliului Local este făcută de către UDMR, care deţine majoritatea cu 10 mandate. Alianţa pentru Mureş, însă, nu a avut noroc la desemnarea viceprimarilor, acolo unde cele două funcţii le-au revenit reprezentanţilor UDMR, prin Tibor Józsa, respectiv USL, Ionela Ciotlăuş.
O situaţie oarecum asemănătoare a avut loc şi la Sibiu. Conducerea Consiliului Judeţean a fost detronată, însă locuitorii municipiului Sibiu şi-au păstrat încrederea în Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Rămânerea lui Klaus Iohannis la primărie a însemnat şi o majoritate covârşitoare a minorităţii germane în cadrul Consiliului Local, acolo unde FDGR-ul a strâns 15 consilieri, mai mulţi decât au USL şi PDL la un loc. Cu şase, respectiv două mandate, reprezentanţii acestor două formaţiuni politice au completat lista de 23 de consilieri locali ce vor decide asupra bunului mers al oraşului de pe Cibin.
Iohannis a preferat continuitatea la toate capitolele, iar pentru cele două funcţii de viceprimar a propus aceleaşi nume pe care le-a avut lângă el şi în precedentul mandat. Fără nici o obiecţie din partea consilierilor locali, Astrid Fodor (FDGR) şi Virgil Popa (PNL) au primit încă patru ani sarcina de a-l sprijini pe unul dintre cei mai vechi primari din România ai oraşelor reşedinţă de judeţ.
PDL, tare în Alba
Judeţul Alba şi, mai cu seamă, municipiul Alba Iulia, a rămas consecvent PDL-ului la alegerile de luna trecută. Chiar dacă lupta cu reprezentanţii USL-ului a fost mult mai strânsă decât în trecut, Mircea Hava şi colegii săi din PDL Alba au obţinut o victorie de necontestat în oraşul Marii Uniri.
Consiliul Local Alba Iulia este format din 10 membri ai acestui partid şi nouă ai USL-ului, iar diferenţa de până la 21 de consilieri este „rezolvată” de către cele două mandate PP-DD, disputate intens pentru obţinerea majorităţii de către una din cele două mari formaţiuni politice. Iniţial, votul pentru desemnarea celor doi viceprimari a decurs într-un mod paşnic. Ba mai mult, PDL a făcut o alianţă surpinzătoare cu PNL, pentru a-l propulsa într-una din cele două funcţii pe omul de afaceri italian, Simone Albani Rochetti, care deţine şi cetăţenia română.
Partidul actualului primar s-a ales cu cea de-a doua funcţie de „vice”, acolo unde Paul Voicu este la al patrulea mandat, însă după câteva zile a apărut scandalul. Alianţa dintre cele două partide nu a ţinut mult, iar acum reprezentanţii PNL ar dori să-l schimbe pe Voicu din această funcţie, la presiunea colegilor din PSD, nemulţumiţi că au rămas pe dinafară.
Programată pentru săptămâna trecută, şedinţa de Consiliu Local nu s-a ţinut tocmai din lipsa consilierilor USL, care nu puteau să strângă majoritatea din cauza absenţei unui membru PP-DD, aflat în concediu.
În aceste condiţii, Paul Voicu a mai obţinut câteva zile în plus în funcţia de viceprimar. Nici urmă de tensiuni între PDL şi USL la Miercurea Ciuc, însă, din simplul fapt că cele două puteri politice sunt aproape nereprezentate în Consiliul Local. Doar USL-ul are două mandate şi a reuşit să „spargă” dominaţia maghiarilor.
UDMR deţine o majoritate confortabilă, cu 13 reprezentanţi în Consiliul Local, faţă de doar două mandate câte mai au, pe lângă USL, Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT).
Fără nici o emoţie la vot, UDMR-iştii şi-au păstrat viceprimarii pe care i-au avut timp de opt ani, Attila Antal şi Domokos Szoke, care îl vor asista pe acelaşi primar al Ciucului, Robert Raduly.
Viceprimarul virtual
La Sfântu Gheorghe situaţia este asemănătoare cu cea de la Miercurea Ciuc, iar UDMR a rămas pe poziţii înalte şi după alegerile locale din 10 iunie. Reprezentanţii acestei formaţiuni au parte de 14 mandate în Consiliul Local, faţă de patru ale USL-ului, două ale PPMT-ului şi unul a PCM-ului. Ajutoarele primarului Arpad Antal sunt Eva Sztakics şi Ferenc Tischler, tot de la UDMR, însă neobişnuitul vine din faptul că edilul din Sfântu Gheorghe a anunţat-o pe Elod Nemes, preşedintele PPMT Covasna, drept viceprimar „virtual”, funcţie din care va superviza diferite activităţi ale primăriei.
