În acest an se împlinesc fix 100 de ani de când în Dobrogea au fost organizate primele alegeri parlamentare, asta după ce pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră se reintroduce, după 1878, administraţia românească. Din acel moment, viaţa politică devine tumultoasă şi pentru cetăţenii Dobrogei.
Mesajele aleşilor către alegători, oglindite în presa vremii
Iată ce consemna ziarul „Conservatorul Constanţei” în ediţia din 11 noiembrie 1912, în numărul dedicat rezultatului voturilor pentru Cameră. „Către alegătorii colegiului I cameră. După 34 de ani de regim excepţional în Dobrogea, în ziua de 8 noiembrie, când aţi fost chemaţi pentru prima dată la viaţa politică a ţării, aţi dovedit prin voturile D-stră că meritaţi de mult să fiţi alipiţi sufleteşte de patria-mamă. Încrederea ce ne-aţi acordat nouă, aleşii D-stră la colegiul I de Cameră este o manifestaţie sinceră a sentimentelor D-stră de solidaritate naţională. Această încredere dovedeşte că sunteţi alipiţi cu trupul şi sufletul la interesele neamului românesc (…) Ne vom bucura în curând cu toţii de toate drepturile constituţionale (…) Noi, aleşii D-stră avem dreptul să vă promitem aceasta, fiindcă ne-aţi dovedit că meritaţi (…) Ca cei dintâi reprezentanţi ai D-stră, simţindu-ne măguliţi de încrederea ce ne-aţi arătat, vă mulţumim cu recunoştinţă şi vă considerăm ca pe cei mai buni români, veşnic încrezători în destinele şi viitorul neamului nostru la Dunăre şi la Mare. Să trăiască alegătorii colegiului I cameră din jud. Constanţa. Să trăiască cetăţenii dobrogeni”. În acelaşi săptămânal, era publicat anunţul că din urna în care şi‑au depus votul 665 de cetăţeni au câştigat următorii: Aurel Solacolu conservator 350 voturi, ales; Titus Cananau 328 voturi, ales; Luca Oancea, liberal, 253 voturi; Ioan Roman, liberal, 206 voturi; Traian Belu, independent, 144 voturi. Tot în „Conservatorul Constanţei” se mai transmitea următorul mesaj: „Cetăţeni, Faceţi-vă datoria până la capăt şi daţi toată încrederea voastră Guvernului, ca să-i uşuraţi sarcina grea pe care şi-a luat-o. Votaţi la colegiul III de cameră pe D-l C. Xenl, la colegiul I de senat pe D-nii C. Pariano şi Dr A.Zisu şi la colegiul II senat pe D-l Dr Al Pilescu. Comitetul”.
Cine avea drept de vot
Potrivit „Legii pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din judeţele Constanţa şi Tulcea”, publicată în Monitorul Oficial nr. 13 din 15 aprilie 1910, conform art. 1, „se acordă locuitorilor din judeţele Constanţa şi Tulcea, întregimea drepturilor politice recunoscute românilor prin Constituţiune. Fiecare din aceste judeţe va alege câte doi deputaţi în colegiul I şi câte unul în colegiile II şi III, precum şi câte doi senatori în colegiul I şi unul în colegiul II”. În aceeaşi lege stă scris, la art.3: „Vor avea întregimea drepturilor politice, deci şi dreptul de alegător Românii din orice Stat, fără privire către locul naşterii, proprietari de imobile în judeţele Constanţa şi Tulcea, şi domiciliaţi acolo în ziua promulgării legii de faţă, întrucât ei ar fi declarat că renunţă la orice protecţiune socială. De asemenea, aveau drept de alegător locuitorii cetăţeni otomani, cari aveau domiciliul real în judeţele Constanţa şi Tulcea”. Prin Constituţia de la 1866, a lui Carol I, se stabilea votul censitar, prin care aveau drept de vot cei care deţineau proprietăţi şi erau cei care plăteau taxe şi impozite. Până la acel moment, a funcţionat Legea emisă de Cuza, cu privire la alegeri, din data de 14 iulie 1864. Începând cu anul 1918, prin legea votului universal, toată lumea, pornind de la o limită de vârstă, are drept de a-şi exprima opţiunea alesului. În Evul Mediu, în Adunarea Ţării, boierii erau cei care alegeau domnitorii.
