Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Inspectoratul Judetean de Politie Constanta, Serviciul Roman de Informatii Bucuresti, Serviciul Roman de Informatii Constanta, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Public – Parchetul Militar Constanta si Guvernul Romaniei au fost date in judecata de un revolutionar constantean pentru ca ascund identitatea celor care l-au impuscat in noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989. Acesta a cerut daune civile in valoare de 90 de miliarde de lei vechi.
Valentin Darie sustine in plangerea inaintata instantelor constantene ca, in noaptea de 24-25 decembrie 1989, a primit insarcinarea de a se deplasa cu masina personala la unitatea de tamplarie nr. 3, de pe strada Cibinului, din Constanta. In apropierea obiectivului barbatul s-a alertat de faptul ca in zona se auzeau impuscaturi, mai exact in jurul orei 4.00, cu toate ca in seara respectiva nu se daduse nici o restrictie de circulatie. Pe scaunul din dreapta al autoturismului se afla Petre Bontescu, iar pe bancheta din spate – Pericle Doga si fiul acestuia Cosmin. Pe Soseaua Filimon Sarbu, in apropiere de IJEPIPS Constanta, fara un avertisment prealabil, luminos sau sonor, asupra masinii s-a deschis foc din ambele parti ale strazii. In urma rafalelor, Darie a suferit trei plagi impuscate. Doua gloante i-au perforat picioarele, iar unul s-a oprit in antebratul stang. Pentru refacere, revolutionarul a avut nevoie de mai bine de trei luni de ingrijiri medicale. Cosmin Doga a decedat in drum spre spital din cauza leziunilor suferite. In declaratiile date la scurt timp dupa incident, cei trei supravietuitori au declarat ca, dupa ce focul a incetat, de masina s-au apropiat mai multi militari in uniforma de marina, insotiti de un ofiter, care le-au reprosat ca nu au oprit la semnal.
Intentii criminale
Fata de cele intamplate in seara respectiva, Valentin Darie a declarat ca are calitate de parte vatamata in dosarul penal nr. 569/P/1989 al Parchetului Militar Constanta, in care se fac investigatii cu privire la autorii agresiunii, neidentificati pana in prezent, astfel ca nu se poate invoca prescriptia actiunii, avand in vedere ca termenul curge pana la data la care autorii ar fi fost cunoscuti. Mai mult de atat, Valentin Darie sustine ca ranirea s-a produs intr-un mod care conduce la concluzia unei certe intentii criminale. Totodata, acesta a mentionat ca, analizand sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar in perioada 1990-1994 privind evenimentele din 1989, rezulta ca dupa data de 22 decembrie doar membrii primelor cinci parti implicate in proces aveau armament in dotare in mod oficial. Valentin Darie cere fata de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Inspectoratul Judetean de Politie Constanta, Serviciul Roman de Informatii Bucuresti si Serviciul Roman de Informatii Constanta stabilirea raspunderii civile pentru neglijenta. Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Public – Parchetul Militar Constanta au fost chemate in judecata pentru stabilirea raspunderilor civile si pentru neidentificarea agresorilor, iar Guvernul Romaniei este acuzat de toleranta fata de cei care au deschis focul asupra masinii.
Proces greu
La data de 3 februarie 2005, magistratii Tribunalului Constanta anuleaza cererea inaintata de revolutionar pentru netimbrare. Cateva luni mai tarziu, respectiv 1 iulie 2005, Curtea de Apel Constanta admite apelul lui Valentin Darie dupa ce acesta depune la dosar acte doveditoare care atesta faptul ca este scutit de plata taxelor de timbru. Prin aceeasi sentinta judecatorii au dispus si inceperea judecarii fondului. In timpul procesului, reprezentantii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au sustinut faptul ca cei care au tras asupra masinii au fost identificati si ca dosarul penal in care au fost cercetati a fost solutionat prin neinceperea urmaririi penale, conform rezolutiei din data de 3 martie 1990.
Totodata, Ministerul Administratiei si Internelor a subliniat faptul ca nu cunoaste insarcinarile pe care Valentin Darie le-a primit in noaptea de 24-25 decembrie 1989. Magistratii i-au audiat si pe ceilalti doi supravietuitori, iar ultimul termen in acest dosar a fost dat pentru ca revolutionarul sa depuna acte prin care sa dovedeasca daca a fost sau nu despagubit material.
