Flota de transport naval număra, în vremurile sale de glorie, zece vase care transportau produse petroliere. Două dintre ele s-au scufundat, lăsând în urmă zeci de morţi, unul a ajuns la fier vechi, iar ultimul va fi scos la licitaţie pe 10 octombrie.
Din cele peste 300 de nave care alcătuiau celebra flotă de transport maritim a României, înainte de 1989, zece reprezentau perla coroanei. Este vorba despre petroliere, cele mai performante, scumpe şi moderne vase care au intrat în alcătuirea ei. Ultimul petrolier aflat în flota României este Histria Topaz, fost Bucşani. Vasul aparţine acum companiei OMV Petrom, care îl scoate la licitaţie, pe data de 10 octombrie, pentru suma de 3,5 milioane dolari. Licitaţia cu strigare are loc la sediul Petrom din Portul Constanţa. Anunţul a fost dat prin mica publicitate. Histria Topaz are o capacitate de transport de 40.000 tdw (tone deadweight) şi o lungime de 190 de metri. A fost construită în 1987 la Şantierul Naval Constanţa.
Independenţa – 42 de victime
În flota României au existat două categorii de petroliere: patru dintre ele au fost construite în Japonia, restul de şase – în România. Cele mai celebre dintre ele sunt Biruinţa, vasul pe care l-a comandat şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, şi Independenţa, pe care şi-au găsit sfârşitul 42 de marinari. Povestea Independenţei, cel mai mare vas construit vreodată în ţară, este una dintre cele mai tragice din istoria navigaţiei româneşti. Pe 15 noiembrie 1979, vasul se afla în Marea Marmara, la intrarea în Strâmtoarea Bosfor, la primele ore ale dimineţii. Petrolierul este lovit de cargoul grecesc Evriali, iar în urma accidentului izbucneşte un incendiu, alimentat de cele 95.000 de tone de ţiţei aflate la bord. Incendiul a dus la producerea unor explozii, în urma cărora s-au înregistrat cele 42 de morţi. 11 corpuri nu au mai fost descoperite niciodată. Au scăpat cu viaţă numai trei persoane, care s-au aruncat în apă în partea opusă celei în care a avut loc accidentul. Tânărul comandant grec vinovat de dezastru a fost condamnat la 20 de luni de închisoare şi la plata unor daune de 850 de dolari. Independenţa a fost lansată la apă pe 28 mai 1977. Nava avea 150.000 tdw, 302 metri lungime şi înălţimea unui bloc cu 15 etaje.
Misterioasa explozie de pe Unirea
Nava-soră a Independenţei, cu o soartă la fel de tragică, a fost Unirea. Aceasta s-a scufundat pe 13 octombrie 1982, în Marea Neagră, la circa 40 de mile de Cap Kaliacra. Martorii spun că vizibilitatea era bună, iar marea calmă. Raportul de expertiză tehnică realizat în urma evenimentului a consemnat că nava s-a scufundat din cauza unei explozii de origine necunoscută, care a dus la inundarea tancurilor şi, în final, la ruperea în două a vasului. Comisia emite şi o ipoteză: crearea unei „mixturi explozive” la tancul numărul 3, care ar fi fost deschis o perioadă, dar nimeni nu a garantat că aceasta a fost cauza. Pe vas erau 43 de membri ai echipajului. A murit o singură persoană, o ospătară. Potrivit Loyds, scufundarea Unirii a fost cea mai mare pierdere navală din 1982 (nava a fost asigurată la preţul de 36,6 milioane de dolari). În ambele catastrofe s-au vehiculat mai multe ipoteze, care au ajuns până la adevărate teorii ale conspiraţiei. Acestea spun că Rusia şi Grecia nu priveau cu ochi buni încercările României de a-şi obţine independenţa energetică şi au încercat prin orice mijloace să distrugă petrolierele româneşti.
Cu o capacitate de 161.000 tdw, Biruinţa face parte din topul superpetrolierelor româneşti. Vasul a fost construit în Şantierul Naval Constanţa, fiind finalizat în octombrie 1984. La 34 de ani, Traian Băsescu devenea comandantul său. Preşedintele şi-a exprimat intenţia, acum câţiva ani, de a face un ultim voiaj pe fosta Biruinţa, dar nu va mai avea această şansă. Biruinţa a ajuns în grupul controlat de milionarul constănţean Gheorghe Bosânceanu, care deţine Şantierul Naval Constanţa, care i-a schimbat numele în Histria Crown, în anul 2001, şi a navigat sub pavilion străin. Acum doi ani, zvonurile spuneau că nava va fi dusă la casat, pentru că îi expira durata de funcţionare. Vasul, care are numărul de identificare internaţional IMO 8302131, a ajuns însă în proprietatea companiei internaţionale Bumi Armada Berhad, care l-a transformat, după 18 luni de muncă, într-o navă de tip FPSO (floating, production, storage and offloading), ce lucrează pentru Nigerian Agip Exploration Ltd, o subsidiară a gigantului italian Eni SpA. Fosta Biruinţa poate procesa acum 45.000 de barili pe zi şi poate stoca un milion de barili de produse petroliere procesate. Biruinţa avea 146.908 tdw, 299 metri lungime şi motoare de 30.000 cai putere.
Buştenaru, la fier vechi
Un alt petrolier din flota României, mai mic şi mai puţin celebru, a fost Buştenaru. Nava era similară cu Bucşani care va fi scos zilele viitoare la licitaţie şi a aparţinut, în ultimele sale zile, tot companiei Petrom. Conducerea acesteia a încercat, în 2003, să-l vândă la licitaţie, la preţul de 3,1 milioane de dolari, dar nu s-a arătat nici un doritor. În 2006, vasul a ajuns în Turcia, unde a fost dezmembrat şi vândut la fier vechi.
