» Satenii din Bistrita-Nasaud pastreaza o traditie precrestina
In ajunul sarbatorii de Boboteaza, "hazii" au populat ulitele satului bistritean Chintelnic, comuna sieu-Magherus, cum se intampla an de an din vremuri stravechi. Obicei unic in tara, magicii hazi sunt, de fapt, sateni care se costumeaza care de care mai urat si colinda apoi ulitele satului fara sa ocoleasca nici o gospodarie, in demersul de a alunga spiritele rele din sat. Obiceiul este intalnit doar in Chintelnic si desi are origini pagane, a capatat valente crestine si a supravietuit in timp. In zorii ajunului de Boboteaza, preotul din Chintelnic face sfintirea apei in biserica si apoi porneste cu crucea pe la casele credinciosilor. Conform datinilor, preotul este insotit de cantor, care poarta o cofita cu apa sfintita, ce are in ea un manunchi de busuioc legat cu ata rosie si de un grup de baieti care dau de stire pe ulite ca parintele a pornit cu crucea.
Preotul trece cu agheasma din casa in casa, intampinat de fiecare gazda in pragul portii cu cate o lumanare aprinsa in mana dreapta. Dupa doua zile in care preotul umbla cu Iordanul, in ajunul Bobotezei sunt asteptati "hazii". In vechile credinte, fortele necunoscute ale raului si intunericului se puteau lipi de sufletele oamenilor sau animalelor, precum si de obiecte, care dobandeau comportamente potrivnice binelui pe care si-l doreau locuitorii oricarei colectivitati. Asa ca "hazi" sunt asteptati ca niste salvatori.
Conform traditiei, acestia umbla in cete pe ulitele satului si sunt primiti in gospodarii deoarece sosirea lor este pentru tarani un prilej de bucurie si amuzament. Hazii sunt copii, tineri si batrani din sat, care poarta pe fata masti. Cel mai adesea, baietii se deghizeaza in fete, tinerii travestiti intruchipeaza un alai de nunta, iar batrinii spun ca umbla cu Moartea prin sat. Pentru a nu fi recunoscuti, mascatii isi schimba vocile. Costumele "hazilor" sunt fie straie populare, fie haine vechi. Mastile intruchipeaza mosi, babe, doctori, ofiteri, miri, nasi sau diverse animale.
