Castelul din Transilvania este inclus într-un top al Lonely Planet privitor la cele mai înfricoşătoare construcţii din lume.
Pentru americani, Castelul Corvinilor este o unul înfricoşător, din cauza elementelor de construcţie, dar asta nu înseamnă că monumentul cel mai important de arhitectură gotică din Transilvania nu are o mulţime de admiratori. De istoria acestuia se leagă chiar şi cea a temutului Vlad Ţepeş, care a fost prizonierul regelui Matia Corvin în castel, ceea ce îi sporeşte misterul şi puterea de atracţie.
Un clasament realizat de Lonely Planet plasează Castelul Huniazilor pe poziţia a doua a celor mai înfricoşătoare clădiri din lume. „Americanii cred că arhitectura gotică şi istoria întunecată şi adevărată a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-le băga frica în oase”, spun cei de la Lonely Planet. Alături de maiestuosul castel, în clasament se regăsesc Wat Rong Khun, din Thailanda, Reactorul 4 de la Cernobîl, Monumentul lui Scott din Edinburgh – Scoţia, Centrul Corecţional Metropolitan din Chicago, un hostel din Ottawa care până în 1972 a funcţionat ca închisoare, dar şi Reşedinţa Lemp din St. Louis, despre care se spune că ar fi una dintre cele mai bântuite case din SUA, după ce mai mulţi membri ai familiei respective s-au sinucis aici.
Reşedinţa lui Iancu de Hunedoara
Cunoscut şi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcţia impunătoare, cu acoperişuri înalte, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre înguste, cioplite în piatră, şi balcoane împodobite cu dantelărie de piatră. Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, tatăl lui Matia Corvin, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă, la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. A fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara şi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări. El a devenit astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea şi i-au adăugat turnuri, săli şi camere de onoare.
Unicat în arhitectură
După ce şi-a pierdut utilitatea iniţială, castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitectură, monumentul este vizitat anual de mii de turişti, mulţi dintre ei din Ungaria, dar în ciuda acestui lucru, castelul nu a mai fost restaurant complet din anul 1870. În perioada 1956-1968 a mai avut loc o lucrare de restaurare primară în care arhitecţii au intervenit pentru consolidarea zidurilor şi a bolţilor din piatră de la capela castelului şi din Sala Dietei.
