La doar şapte kilometri de Arad, anual, zeci de mii de turişti mai că iau cu asalt Castelul Purgly, cândva proprietatea socrului amiralului Miklos Horthy. De ce o aşa aglomeraţie? Pentru băile romane cu apă termală amenajate în curtea castelului, în urma unei nvestiţii de peste 2,5 milioane de euro.
Turişti din întreaga Europă se tratează la castel
Şofronea, o comună cochetă aflată în imediata apropiere a Aradului, are aproape toate străzile pietruite. Drumul şerpuieşte spre Curtici, apoi, spre ieşirea din Şofronea, pe stânga, apare singura uliţă asfaltată. „Mergi pe aici şi ajungi direct la castel. E extraordinar acolo”, îndrumă turiştii un localnic. La marginea comunei se înalţă Castelul Purgly. În parcare sunt maşini cu numere de Arad, dar şi din judeţele vecine şi din alte ţări, Ungaria şi Germania. Oamenii au venit la băile din curtea castelului, construite exact ca pe vremea împăratului Diocleţian. „E minunat. Totul e natural. Greu mai găseşti aşa ceva”, spune o doamnă care tocmai coboară dintr-un autoturism cu numere de Germania. Vine în fiecare an în România, la rude, şi face tratament la Castelul de la Şofronea.
Daniel Negrea este proprietarul actual al castelului. El povesteşte cum s-a interesat în amănunt despre istoria acestuia şi a găsit acte care nu apar nicăieri în evidenţele istorice ale judeţului Arad. „Castelul a fost construit în 1789. Am obţinut date concrete de la Londra, Kenderes, Budapesta, Viena şi Lisabona”, explică Daniel Negrea. În istoria locală acesta este menţionat abia 100 de ani mai târziu. Explicaţia vine de la proprietar: „Realitatea este următoarea: în 1889, primul proprietar al castelului face schimb de proprietăţi cu tatăl lui Laszlo Purgly. Bătrânul Purgly era proprietarul castelului din Gurahonţ”. După ce s-a stabilit la Şofronea, Janos Purgly şi-a renovat noua proprietate şi a achiziţionat o importantă suprafaţă de teren agricol. El era unul dintre baronii cunoscuţi în întreg Imperiul Austro-Ungar. Fiica sa cea mică, o domnişoară frumoasă, s-a căsătorit în anul 1901 cu Miklos Horthy, un tânăr ofiţer care la vremea aceea era un nume mai puţin cunoscut. Nunta a avut loc la Biserica Reformată din Arad şi au participat baroni, grofi şi importanţi oameni politici de la Budapesta, Viena, dar şi din zona Ardealului. Nu se cunoaşte exact implicarea lui Miklos Horthy în menţinerea proprietăţii de la Şofronea. Acesta era preocupat de cariera sa militară şi politică. Horthy a devenit în timpul primului război mondial comandantul flotei austro-ungare din Marea Adriatică, apoi, din 1920, a preluat conducerea Ungariei în calitate de regent, până în 1944, când a fost arestat.
Povestea baronului care moare de foame în beciul ctitoriei sale
Localnicii povestesc despre Castelul Purgly că a fost o fermă-model în zonă: aproape 500 de hectare de teren agricol cultivat cu grâu, porumb etc., dar avea şi o vie impunătoare. Fiind un om gospodar, Janos Purgly a reuşit să transforme castelul într-o construcţie modernă, invidiată de baronii din zonă. De exemplu, corpul central este construit în stil eclectic, inspirat după castelul de la Hunedoara.
Janos Purgly Janos i-a donat fiului său, Laszlo Purgly, întreaga proprietate: 860 de iugăre cadastrale de teren, castelul, o fermă de animale, o plantaţie de pomi fructiferi şi una de viţă de vie. „Ajuns proprietar, una dintre preocupările lui principale a fost finanţarea Bisericii Evanghelice Lutherane (Biserica Roşie) din Arad, unde este sponsorul principal”, povesteşte Daniel Negrea. Însă nori negri s-au abătut asupra castelului, când în 1922, soţia baronului, Margit, s-a sinucis din cauza infidelităţii soţului ei. Acesta şi-a înmormântat soţia în curtea castelului şi s-a recăsătorit cu… sora soţiei sale. În 1949, el a fost deportat la Târgu Jiu, apoi a revenit în Arad în 1951 şi murit de inaniţie în subsolul casei parohiale care aparţinea de Biserica Roşie. Localnicii din Şofronea, care l-au apreciat mult, au încercat să-i aducă mâncare, dar au fost opriţi de comunişti, iar baronul Purgly s-a stins exact în pivniţa ctitoriei sale. El a fost înmormântat alături de cea de-a doua soţie, în cimitirul vechi de la UTA, din Arad. În urma sa nu a rămas vreun moştenitor.
Castelul a ajuns sediu GAS, apoi al CAP „Avântul Şofronea”, în timpul căruia a fost lăsat în paragină. Angajaţii s-au mutat dintr-o cameră în alta, în funcţie de cum se degrada. Dacă s-au spart ţiglele, s-au spart geamurile, nimeni nu le-a mai înlocuit. Conducerea CAP era preocupată de obţinerea producţiilor record la hectar. După 1990, Castelul Purgly a ajuns o ruină. Daniel Negrea, preşedintele Fundaţiei Humanitas-Gura Popii, a început demersurile pentru preluarea castelului şi a reuşit să convingă consilierii locali să-i concesioneze şi să-i vândă o parte a castelului şi a terenului aferent. Abia apoi a început renovarea. „În vremea aceea, puteam cumpăra două Ziridava (n.n-cel mai mare magazin universal din Arad, situat în centrul oraşului şi întins pe mai multe etaje). Doream însă să fac ceva pentru comunitate, pentru că ceea ce lăsăm în urma noastră e mai grăitor decât cine am fost noi”, spune Daniel Negrea. Prima dată a refăcut mormântul lui Margit Purgly. Soldaţii sovietici care au trecut pe la Şofronea au profanat mormântul şi chiar au jucat fotbal cu craniul bietei femei. Apoi a urmat munca pentru restaurare, care a fost imensă. S-a consultat cu mai mulţi arhitecţi, iar soluţia a venit de la o firmă de arhitectură din Deva, care avea consultanţi olandezi pentru stiluri medievale. Au venit, au văzut, au întocmit proiecte. Totul a fost refăcut conform schiţelor originale. Deoarece acoperişul a fost compromis, lemnul a fost adus din Ucraina, pentru că la vremea aceea în România nu existau instalaţii de tratare corespunzătoare. Vitraliile au fost refăcute la Hunedoara, gardul de fier forjat a fost executat manual de către un bătrân fierar din Zimandu Nou.
Băi romane cu apă termală
Daniel Negrea povesteşte că s-a gândit să construiască la castel câteva bazine cu apă termală: „Ştiam că în zonă este apă termală. Am făcut forajul şi am realizat construcţia bazinelor în stilul celor făcute de către împăratul Diocleţian, adică băi romane cu apă termală”. Pentru că vin mulţi oameni să se trateze de depresie şi în spatele castelului se află înmormântată baroneasa, s-au impus câteva reguli stricte: fără muzică, fără băuturi alcoolice. Oamenii au acceptat şi se tratează în liniştea Castelului Purgly. Apa termală are proprietăţi terapeutice bune în tratamentele pentru reumatism, artroze, coxartroze, circulaţie periferică, astm bronşic etc. Aşa că, anual, la băile romane de la Şofronea sosesc zeci de mii de persoane. Castelul a fost reamenajat complet şi funcţionează ca un centru internaţional de conferinţe. Aici au avut loc conferinţe naţionale ale istoricilor, ale medicilor. Participanţii sunt extrem de încântaţi de atmosfera medievală de la Şofronea. „Am investit peste 2,5 milioane de euro şi în munca de la castel este implicată toată familia”, a declarat Daniel Negrea. Toţi banii obţinuţi de la turişti sunt reinvestiţi tot în castel şi în parcul cu bazinele cu apă termală, care sunt funcţionale tot timpul anului.
