Poliţiştii de frontieră din Băneasa, Constanţa, au monitorizat, joi noapte, două autoturisme înmatriculate în Bulgaria şi conduse de doi bărbaţi care solicitau localnicilor din satul Tudor Vladimirescu, judeţul Constanţa, informaţii despre zona de frontieră.
Poliţiştii i-au oprit şi le-au cerut actele. Au văzut că era vorba despre doi bulgari, iar la controlul autoturismelor au fost găsite mai multe hărţi, obiecte de îmbrăcăminte cu înscrisuri arabe, file cu înscrisuri în limba arabă, documente emise de autorităţile din Germania, dar şi 500 de euro şi 135 de lei. Vineri dimineaţă, poliţiştii au observat alţi doi bărbaţi care se deplasau pe jos, dinspre linia de frontieră spre localitatea Băneasa.
Una dintre cărţile de identitate prezentate de cei doi era falsă, iar bărbatul care i-a prezentat-o era sirian. În aceeaşi zi, în jurul orei 12.00, într-o pădure din apropierea localităţii Băneasa, poliţiştii de frontieră au depistat alţi doi bărbaţi care au declarat că sunt cetăţeni sirieni. ”Aceştia au recunoscut că, împreună cu cei doi bărbaţi reţinuţi în aceeaşi zi, au trecut ilegal frontiera din Bulgaria în România. Ei urmau să se întâlnească cu doi cetăţeni bulgari care conduceau două autoturisme, în localitatea Băneasa, pentru a fi transportaţi spre spaţiul Schengen”, a precizat Marius Niculescu, purtător de cuvânt al Gărzii de Coastă.
Cum acţiona reţeaua
Din cercetările efectuate s-a stabilit că membrii reţelei aduceau cetăţenii sirieni, prin diferite rute (prin Grecia sau Turcia), în Bulgaria şi îi cazau în Sofia câteva zile. Traficanţii i-au dus apoi în apropierea frontierei cu România, de unde le-au indicat traseul pentru a trece ilegal frontiera, pe jos, aceştia fiind călăuziţi de unul dintre membrii reţelei. Ulterior, doi dintre traficanţi au intrat legal în România, prin vama Ostrov, conducând două autoturisme, şi s-au deplasat în localitatea constănţeană Băneasa, de unde urma să preia migranţii. Din declaraţiile celor în cauză s-a stabilit că sumele solicitate de membrii reţelei cetăţenilor sirieni pentru ajungerea în Bulgaria, transport, cazare în Sofia dar şi facilitarea ajungerii în spaţiul Schengen (prin procurarea de documente bulgăreşti false) erau cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro.
Sirienii fug de un război sângeros
Sirienii pleacă din ţară masiv (sau cel puţin încearcă) după doi ani de război sângeros. Opoziţia luptă împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, iar conflictul a lăsat în urmă peste 70.000 de morţi şi aproximativ un milion de refugiaţi. ”Siria se fărâmiţează fără să existe vreo soluţie la orizont”, declara recent pentru AFP Khattar Abu Diab, un profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Paris-Sud, citat de Mediafax.
Rusia, principalul susţinător al regimului, căruia îi furnizează armament, s-a declarat recent sigură că al-Assad nu va pleca de la putere, în timp ce aliatul iranian a anunţat că acesta ar putea să candideze în alegerile prezidenţiale din 2014.
SUA au adoptat o atitudine rezervată. Prima luare de poziţie mai directă a avut loc la sfârşitul lui februarie, când au anunţat un ajutor non-letal pentru insurgenţi, dar fără să treacă pragul armamentului, cerut sus şi tare de rebelii slab echipaţi în faţa puterii de foc a armatei ce nutreşte un cult faţă de clanul al-Assad. Americanii şi europenii se tem, în fapt, că arsenalul ar putea să ajungă pe mâna extremiştilor, la fel ca şi armamentul chimic deţinut de regim. Despre armamentul chimic există deja temeri că ar fi fost folosit, lângă oraşul Alep, aflat foarte aproape de graniţa cu Turcia.
Dosare penale
Poliţiştii de frontieră au întocmit dosare penale pentru trecere frauduloasă a frontierei celor trei cetăţeni sirieni, iar bulgarilor pentru infracţiunea de trafic de migranţi. Toţi au fost prezentaţi procurorilor în vederea luării măsurilor legale. Cele două autoturisme, dar şi mai multe telefoane mobile găsite asupra celor şase persoane au fost confiscate. Cercetările continuă în colaborare cu autorităţile bulgare.
În pragul catastrofei
În opinia ONU, Siria intră în “spirala unei catastrofe absolute”, cu o populaţie care nu mai beneficiază de serviciile cele mai elementare în mai multe regiuni şi cu o prăbuşire a sistemului medical, altădată solid. În teritoriile “eliberate”, puterea centrală se fărâmiţează, iar “consilii locale” administrează afacerile curente. Un vid provocat de creşterea nivelului crimelor şi, mai îngrijorător, răpiri motivate de o ură interconfesională exarcerbată, într-o ţară cu o populaţie majoritar sunnită dar controlată de clanul al-Assad, descriu o situaţie ce provoacă temeri cu privire la împărţirea sectară a Siriei.
