Carte de vizita:Martin Bottesch s-a nascut in 1953 la Apoldu de Sus (Sibiu), a facut liceul la Sebes (judetul Alba), iar apoi facultatea la Cluj, la Universitatea „Babes-Bolyai”, specializarea Matematica. A profesat multa vreme la Liceul Teoretic din Sebes, pentru a se stabili, din 1992, la Colegiul „Samuel von Brukenthal” din Sibiu. A fost admirat de elevi si respectat de colegii de munca.
Odata ajuns la Sibiu, unde traieste alaturi de sotia sa si cele doua fiice, s-a implicat activ in problemele comunitatii germane si a devenit, in timp, unul dintre principalii lideri ai FDGR. In aceasta calitate, Martin Bottesch, a fost ales consilier judetean si apoi presedinte al institutiei. Intelectual format in Transilvania, el aduce in fruntea administratiei sibiene un stil de munca „matematic”, mai riguros si mai organizat.
Reporter: A trecut aproape un an si jumatate din momentul in care ati fost ales pe functia de presedinte al Consiliului Judetean. Faceti, va rog, un scurt bilant al acestei perioade.
Martin Bottesch: Cred ca in aceasta perioada s-au facut unele progrese: este aproape finalizat planul de dezvoltare a judetului pana in 2013, ideea promovata de noi de crearea de asociatii de comunitati locale („microregiuni”) a inceput sa se materializeze, a fost demarat proiectul de modernizare a aeroportului, a fost infiintata – la initiativa noastra – Asociatia Judeteana de Turism, s-a terminat faza de proiectare pentru mai multe obiective de constructie, urmand faza de executie. Este adevarat ca mai multe proiecte si initiative se afla doar in faza de inceput, insa vedem sanse bune de a le finaliza.
R.: Cum caracterizati mediul de lucru din interiorul CJ si care considerati ca sunt principalele realizari ale acestei perioade?
M. B.: Cu toate ca 2004 a fost un an al confruntarilor electorale, iar in 2005 peisajul politic a fost inca in miscare, in sedintele Consiliului Judetean toate hotararile importante s-au adoptat fara mari probleme. Aceasta dovedeste o atitudine responsabila a consilierilor si vointa lor de a pune problemele judetului inaintea intereselor de partid. In ceea ce priveste aparatul CJ, acesta functioneaza bine, iar cel mai bun lucru care s-a reusit a fost intinerirea sa atat la baza, prin noi angajari, cat si in etajele superioare, prin ocuparea unor functii de conducere de catre functionari tineri. De asemenea, am modificat structura acestui aparat, creand un serviciu care are ca sarcina principala conceperea si managementul de proiecte.
R.: Potrivit opiniei politicienilor din Opozitia locala (PSD), judetului Sibiu i-a fost alocat pentru anul 2006, din resurse guvernamentale, fonduri care acopera doar 68 la suta din necesarul de cheltuieli. Care sunt eventualele solutii prin care institutia poate suplimenta aceasta suma?
M. B.: In urma intalnirilor avute cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, cat si cu ministrul Finantelor si cel al Culturii, pot spune ca acele aprecieri sunt gresite. Guvernul va co- finanta pregatirile evenimentului „Sibiu – capitala culturala a Europei 2007”. In general, insa, sunt de parere ca nu trebuie sa vedem ca principala sursa de dezvoltare a judetului alocarea de resurse guvernamentale. Daca noi cream conditii de dezvoltare economica si atragem investitori, vom avea si venituri proprii mai mari si vom avea bani pentru finantarea de proiecte. Pentru unele investitii mai mari va trebui sa luam credite bancare.
R.: Care este viziunea echipei de conducere a CJ referitoare la directiile de dezvoltare pe care judetul trebuie sa se axeze in anii urmatori?
M. B.: Infrastructura, mediu, turism – acestea sunt domeniile de care ne vom ocupa cu prioritate. Desigur, scopul nostru este dezvoltarea generala a judetului, in primul rand cea economica, generoatoare de bunastare. Dar pentru ca economia sa se dezvolte, este nevoie, de exemplu, de drumuri judetene si comunale mai bune, de alimentare cu apa, de epurare a apelor uzate si in mediul rural. Trebuie, de asemenea, sa facem ceva cu poluarea de la Copsa Mica – atat cu cea istorica, cat si cu cea actuala. Pentru aceasta avem in pregatire un studiu de fezabilitate a zonei pe baza caruia sa putem lua decizii adecvate situatiei din zona. Daca se reuseste construirea fabricii de biodiesel in judetul nostru, la Atel – si cred ca se va reusi – atunci exista o perspectiva noua si pentru agricultura.
R.: Care sunt principalele planuri de investitii ale CJ pentru 2006. Ce sume vor putea fi angajate?
M. B.: Pentru anul care tocmai a inceput avem o investitie mare – Biblioteca judeteana „ASTRA”, de 12 milioane lei noi – si una foarte mare, Aeroportul, pentru care avem nevoie de 105 milioane lei noi. Desigur, trebuie sa investim in continuare si in drumuri judetene, aici sumele fiind practic nelimitate in sus, dar sper ca putem aloca drumurilor cel putin 10 milioane de lei noi.
R.: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta la ora actuala administratia judetului?
M. B.: Pentru noi, pe primul loc sta intrebarea cum asiguram sume asa mari de bani, precum cele deja amintite pentru principalele investitii pe care le avem programate. Pentru Aeroport nu poate fi vorba decat de o finantare mixta (bugetele proprii ale judetului si ale municipiului Sibiu, plus fonduri guvernamentale si credite bancare). Sunt, insa, si probleme legate de pregatirea personalului. Am avut un program pentru pregatirea de manageri de proiect, insa acei tineri trebuie formati in continuare pentru a face fata cerintelor, pentru a raspunde conditiilor foarte stricte impuse de marii finantatori de proiecte, indiferent ca acestia vin de la nivel guvernamental, intern sau din strainatate.
R.: Care considerati ca sunt atuu-rile regiunii Sibiu in perspectiva anul 2007, anul integrarii Romaniei in UE?
M. B.: „Principalul nostru atuu este ritmul bun de dezvoltare economica din ultimii ani si perspectiva ca acest ritm sa fie mentinut si in continuare. Un plus de dezvoltare, mai ales in domeniul turismului, dar si in ceea ce priveste modernizarea infrastructurii Sibiului, vine de la evenimentul „Sibiu – capitala culturala a Europei”. Insa, independent de aceasta, judetul are posibilitati turistice foarte bune, care dupa integrare, asa speram, vor fi mult mai intens valorificate ca pana acum. Un alt atuu este multiculturalitatea sa, deschiderea si interesul si pentru alte culturi. Cred ca Sibiul este de pe acum cel mai european judet al Romaniei.