1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăSpecialSever Bocu, eroul bănăţenilor

Sever Bocu, eroul bănăţenilor

Militantul PNŢ este onorat prin două muzee, unul al presei, în Jimbolia, şi altul amenajat în casa sa, în Lipova.

 

Sever Bocu este militantul bănăţean al PNŢ cu două muzee: unul la Jimbolia, iar celălalt, la Lipova. Muzeul presei „Sever Bocu” a fost deschis la Jimbolia, în 2007 din iniţiativa regretatului poet Petre Stoica, cu ajutorul Consiliului Local, al Primăriei Jimbolia şi al primarului Gabor Kaba. Muzeul orăşenesc din Lipova a fost înfiinţat în anul 1953 în Casa Sever Bocu şi pe lângă obiecte din viaţa politicianului şi gazetarului bănăţean, cuprinde şi o importantă colecţie de artă.

 

Muzeul de la Jimbolia

Poetul Petre Stoica s-a stabilit la Jimbolia în anul 1995, dar în scurt timp a devenit un catalizator al vieţii culturale din oraş. El a fost iniţiatorul Muzeului presei „Sever Bocu” şi a donat acestuia colecţia sa de cotidiene, reviste, almanahuri şi calendare scoase de publicaţii, cărţi de vizită ale lui Mihai Eminescu, Anton Bacalbaşa, Geo Bogza, fotografii şi legitimaţii ale jurnaliştilor, monografii ale periodicelor, statute ale asociaţiilor ziariştilor, caricaturi de presă, afişe, adunate de-a lungul întregii vieţi. Muzeul are o suprafaţă de 600 metri pătraţi şi poartă numele lui Sever Bocu, un politician bănăţean şi un mare gazetar al vremii.

Colecţia muzeului cuprinde publicaţii apărute de-a lungul timpului, din prima jumătate a secolului XIX pe teritoriul României şi în diasporă în limbile română, germană, maghiară, sârbă, franceză, engleză, bulgară, rusă, ucraineană, croată, italiană, turcă, ebraică etc. din literatură, istorie, medicină, industrie, sport şi s-a îmbogăţit semnificativ prin donaţia făcută de Biblioteca Astra din Sibiu. La Jimbolia sunt deţinute cele mai vechi publicaţii de pe actualul teritoriu al României, printre acestea fiind exponate din secolul XIX, Albina românească (1837, 1839), prima publicaţie de limbă română din Moldova (Iaşi, 1829), Dacia literară, Albina (Viena, 1867), Biserica şi şcoala (Arad), Foaia diecesană (Caransebeş), Tribuna, Telegraful Român şi Foaia Poporului (Sibiu), Foaie pentru minte, inimă şi literatură, revista Familia (Oradea), Gazeta Bucovinei (Cernăuţi) etc.

Sever Bocu, ziaristul care a militat pentru libertatea românilor

Sever Bocu s-a născut în 1874, în satul Şiştarovăţ de pe Valea Mureşului. Unul dintre strămoşii săi,  Pavel Bocu, a fost un moţ tras pe roată pentru că a participat la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Tatăl lui Sever Bocu a venit la Şiştarovăţ în anul 1872, ca învăţător. Pentru că a răspândit în satele arădene „Doina lui Lucaciu”, a fost condamnat la închisoare de autorităţile austro-ungare. Sever Bocu l-a avut învăţător chiar pe tatăl său, după care a plecat la Lipova şi apoi, la Liceul maghiar din Arad. Pentru că a refuzat să poarte la piept o panglică cu steagul maghiar, a fost exmatriculat înainte de bacalaureat. A plecat la Viena şi apoi la Paris, pentru a-şi defintiva studiile.

Tânărul Sever Bocu s-a întors apoi în ţară şi s-a angajat ca redactor la ziarul „Tribuna”, ocazie cu care i-a cunoscut pe fruntaşii memorandişti. A participat la Conferinţa naţională a Partidului Naţional Român, după care s-a întors la Lipova şi a organizat o manifestaţie politică în favoarea memorandiştilor. A reuşit să scoată sute de tineri au ieşit în stradă, dar a fost arestat şi închis. S-a întors la Lipova şi la Arad, ca redactor al ziarului „Tribuna poporului”. Tânărul ziarist Sever Bocu a publicat articole critice la adresa guvernului maghiar, ceea ce a dus în anul 1904 la un proces intentat împotriva sa. Procesul a avut loc la Oradea, iar sălile Tribunalului au fost pline de tineri. Bocu s-a apărat în limba română, ceea ce a produs iritare în sala de judecată. În cele din urmă a fost condamnat la trei luni şi 15 zile de închisoare. În anii următori a trecut prin peste 30 de asemenea procese şi a mai fost condamnat la închisoare de două ori. Ziaristul Sever Bocu a fost iubit de către bănăţenii care l-au văzut ca pe un apărător al idealurilor româneşti. Tânărul Bocu s-a căsătorit cu fiica primarului din Sinaia.

De la ziarist,la proprietar de hotel

După desfiinţarea ziarului „Tribuna”, dezamăgit, Sever Bocu s-a mutat cu întreaga familie în România, la Constanţa. Şi-a construit un hotel la Techirghiol, care a devenit un punct de atracţie pentru personalităţile politice, de la Familia Regală şi până la diplomaţii străini. S-a înrolat ca voluntar în primul război mondial şi după finalizarea lui, a făcut parte din Comitetul celor 12, organ al refugiaţilor români din Transilvania. Guvernul Austro-Ungariei a învinuit membrii Comitetului de înaltă trădare, iar membrii ei au fost condamnaţi la moarte de un tribunal militar din Ungaria. Sentinţa capitală a fost publicată în Monitorul Oficial al Ungariei, iar casa mamei sale din Lipova a fost sechestrată. Militantul ardelean a reuşit să ajungă alături de Octavian Goga la Paris, unde s-a alăturat Consiliului Naţional al Unităţii Române prezidat de Take Ionescu. Câteva luni mai târziu, a devenit redactorul şef al săptămânalului „România Mare”. Deşi a activat pe lângă delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, spre decepţia sa, Banatul istoric a fost împărţit la masa negocierilor, între România şi Serbia.

Casa lui Sever Bocu din Lipova, astăzi Muzeul orăşenesc

Supărat, Sever Bocu s-a reîntors la Lipova unde s-a dedicat exclusiv problemelor bănăţenilor. A avut nouă mandate de deputat în circumscripţia Buziaş. Politicianul Sever Bocu a preluat conducerea Partidului Naţional Român din judeţul Timiş-Torontal, iar după fuziunea din 1926 cu Partidul Ţărănesc a devenit preşedinte al noii organizaţii PNŢ şi timp de peste două decenii a rămas liderul naţional-ţărăniştilor bănăţeni. În 1928, în Guvernul Maniu a fost ministru al Banatului, fără portofoliu. În a doua guvernare ţărănistă a ajuns primar de Lipova, mandat în care a pavat străzile, a introdus curentul electric şi a reconstruit un cartier afectat de inundaţii.

Sever Bocu s-a implicat activ pentru înfiinţarea Universităţii de Vest la Timişoara, ca universitate absolut necesară în capitala Banatului, „un far intelectual menit să străbată peste graniţe în toate sufletele româneşti”. Text Box:

Fondator al Universităţii

Ca urmare a eforturilor depuse şi a demersurilor pe lângă Regele Mihai, Universitatea de Vest a fost înfiinţată în anul 1944, prin decret regal. După instaurarea regimului comunist, la alegerile din 1946 Sever Bocu a reuşit să ajungă deputat în circumscripţia Lipova şi a fost singurul ţărănist din Timiş-Torontal care a ajuns în Parlament. În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 a fost arestat de Securitate şi încarcerat în închisoarea de la Sighet, unde a murit în 1951, în condiţii care nu au fost nici până azi elucidate.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă