Pe valea Raului Mare, principalul curs de apa care strabate Muntii Retezat, au aparut in ultimii ani zeci de vile. Constructiile luxoase au inceput sa „rasara” pe firul vaii odata cu reluarea lucrarilor la amenajarea hidroenergetica Raul Mare – Retezat.
Proiectul, inceput inainte de 1989, a fost suspendat o perioada dupa Revolutie, dar lucrarile au reinceput in forta in urma cu cativa ani, imediat ce factorii responsabili cu alocarea banilor au descoperit potentialul „turistic” al zonei. Localnicii povestesc cum, de cativa ani buni, in zona barajului de la Gura Apei se injecteaza beton in munte, fara ca cineva sa stie exact ce cantitate de ciment cu pietris intra in fisurile masivului.
In ultima perioada, in complicitate cu Academia Romana, firma „Hidroelectrica” intentioneaza sa sece raurile din versantul nordic al Parcului National Retezat prin constructia unor captari de apa. Adevaratul motiv pentru care este necesara construirea acestor obiective sunt tocmai „coloniile” de vile care „cresc” in vaile unde se executa lucrari.
O zona in care in anul 1989 exista o singura cabana turistica si cateva colonii muncitoresti, in care oameni veniti din toata tara pe santier se inghesuiau in baraci de carton, a devenit in doar cativa ani o „mica Elvetie” a judetului Hunedoara. Pe langa vechea cabana Gura Zlata, una dintre portile de intrare in Parcul National Retezat, au aparut pe firul vaii sute de vile, care mai de care mai luxoase.
Proprietarii sunt de diverse categorii sociale: politicieni, medici, politisti, avocati, sefi de la Bucuresti ai firmelor care au lucrat la amenajarile hidro-energetice. Foarte putine dintre constructii sunt facute de localnici si au destinatie turistica. Majoritatea sunt private sau construite de firmele care au lucrari pe santierele din zona si care sunt folosite exclusiv pentru relaxarea sefilor.
Dezastru ecologic in interes personal
La inceputul acestui an specialistii Academiei Romane au avizat constructia unei captari de apa pe o vale importanta din cadrul Rezervatiei Biosferei – Retezat. Cu toate ca administratia Parcului National s-a opus vehement acestui proiect si nu a fost eliberata o autorizatie de constructie, societatea „Hidroconstructia” isi vede linistita de treaba.
Localnicii sustin ca miza luptei intre constructori si administratia Parcului Retezat nu sunt captarile propriu-zise, ci vilele care apar in zonele in care se executa astfel de constructii. Un batran povesteste chiar ca undeva in munte exista o falie in care constructorii toarna continuu beton si mai la vale rasar vilele.
Proiectul initiat la indicatiile pretioase ale lui Nicolae Ceausescu, aflat la vanatoare de capre negre in zona, a fost inceput in 1974. Lucrarile vizeaza captarea mai multor rauri din interiorul Rezervatiei Biosferei pentru a fi transportate printr-un tunel subteran in lacul de acumulare „Gura Apei”.
In prezent se lucreaza la cinci asemenea captari in Parcul National Retezat, demarate la inceputul anilor '90, alte doua rauri fiind deja captate inainte de Revolutie. Cei 30 de ani de santier permanent si secarea sistematica a vailor pe o distanta de cateva sute de metri in aval de baraj au distrus serios echilibrul ecologic din zona.
Silvicultorii si turistii se plang atat de efectul nociv pe care amenajarile hidrotehnice il au asupra florei si faunei, cat si de aspectul urat al barajelor de beton si a santierelor, in contrast cu vaile pitoresti ale Retezatului.
Nu aceeasi impresie proasta o au, insa, se pare, cei care-si construiesc vilele pe vaile din apropierea Parcului National si care beneficiaza din plin de avantajele oferite de vecinatatea unui santier.
„Am fost aici inaintea lor”
Directorul filialei Hateg a „Hidroelectrica”, Mircea Teodor, considera ca lucrarile de captare a raurilor din Parcul National Retezat sunt esentiale pentru functionarea hidrocentralelor construite in zona inainte de '89.
„Captarile fac parte dintr-un proiect initiat in 1974, cand raurile nu erau in Parcul National Retezat. Investitia trebuie finalizata conform proiectului. Ea este in curs si a fost incetinita, dupa Revolutie, din lipsa de fonduri. Nu inteleg de ce reprezentantii Administratiei Parcului National Retezat se opun finalizarii proiectului nostru. Oricum, noi am fost aici inaintea lor”, a spus Teodor. El a refuzat, insa, sa vorbeasca despre vilele ridicate cu materiale din santierele de pe Raul Mare.
Bilant ecologic tragic
Efectele asupra mediului vor fi majore si dintre cele mai negative. Apa va fi captata si nu va ramane decat un debit foarte mic al raului, care nu poate sustine flora si fauna din cauza reducerii hidratarii terenului. Efectele negative nu se vor simti imediat, ci in decurs de cativa ani”, a spus biologul Parcului National Retezat, Calin Hodor.
De asemenea, potrivit aceleiasi surse, sunt amenintate 23 de specii de pasari, patru specii de mamifere, sase de reptile si amfibieni, o specie de peste, cinci tipuri de habitate si patru specii de plante rare.
Valea VIP-urilor
Printre primele cladiri, la intrarea pe valea Raului Mare, undeva pe dreapta apare un motel, destul de ingrijit. O camera costa aici 1 milion de lei pe noapte, tarif care selecteaza din start clientela, mult diferita din punct de vedere al veniturilor in comparatie cu montaniarzii care innopteaza la Cabana Gura Zlata, situata la punctul final al „zonei rezidentiale”, unde o camera costa 300.000 de lei pe noapte, iar baia este comuna.
In timp ce mirosul de gratare, sesizabil chiar si din masina, devine din ce in ce mai persistent, apare un alt grup de case de vacanta, unele ridicate de firme din Deva sau Bucuresti.
„Aici gasiti case de la 500 de milioane, pana la cinci miliarde lei. Cred ca mai bine de un sfert dintre case sunt ale unor oameni de afaceri din Timis. Dar sunt si politicieni si sefi de la santier sau mai-marii lor de la Bucuresti. Eu nu-i prea stiu, pentru ca fiecare-si vede de treaba lui cand vin, la sfarsit de saptamana. Apoi mai sunt ceva oameni instariti de prin Dolj, iar restul de prin judet”, spune unul dintre „bastinasi”, detinator al unei case modeste de piatra.