» De salvarea vestigiilor romane se va ocupa Teatrul de Papusi "Gulliver" si celelalte teatre din Galati, in timp ce profesorii de la Facultatea de Istorie sunt tratati cu ostilitate.
» Necropola romana ce dovedeste increstinarea geto-dacilor ce locuiau pe teritoriul Galatiului in urma cu 1.700 de ani va fi excavata in continuare, iar un cavou monumental va ramane zidit sub platforma unor containere de gunoi.
Directorii institutiilor de cultura din Galati au semnat un memorandum prin care se angajeaza sa salveze vestigiile romane din Rezervatia Arheologica situata la marginea orasului, dar actiunea cu obiective generoase a starnit suspiciuni tocmai din cauza exceselor heirupistice. Memorandumul "SOS Barbosi-Tirighina" se desfasoara sub patronajul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Galati si, daca partenerii ar fi fost Muzeul de Istorie si Facultatea de Istorie, ar fi parut o actiune riguroasa, a unor specialisti. Primele suspiciuni in legatura cu acest demers sunt generate de componenta stranie si lipsita de profesionalism a "consortiului" care a pus la cale "SOS"-ul, pentru ca intre "aparatorii vestigiilor romane" au fost incluse Teatrul de Papusi "Gulliver", Teatrul Dramatic "Fani Tardini", Teatrul Muzical "Nae Leonard" si Complexul Muzeal de stiintele Naturii.
Doi dintre directorii de teatru sunt de meserie actori, iar unul este flautist. In schimb, a fost respins cu grosolanie parteneriatul Facultatii de Istorie si Teologie de la Universitatea de stat "Dunarea de Jos". Prezent la semnarea memorandumului, decanul Facultatii de Istorie, prof. univ. dr. Vasile Lica, care s-a implicat in salvarea vestigiilor, nu numai ca nu a fost invitat printre semnatari, dar chiar a fost tratat cu ostilitate de unii din semidoctii din "prezidiu".
Vestigii sub containere de gunoi
Actiunea "SOS Barbosi-Tirighina" nu stopeaza distrugerea sistematica a vestigiilor romane, care nu se rezuma la Castrul Roman. La marginea cartierului Dunarea, numit de arheologi "Platoul Romanilor", exista o necropola romana, declarata rezervatie arheologica din 1985. Aici au fost descoperite 93 de morminte de incineratie si inhumatie, care dovedesc trecerea la crestinism a populatiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galatiului in urma cu 1.700 de ani. Dupa ce in 2002-2003 a fost excavata pentru ca pamantul bogat in vestigii sa fie folosit ca pamant de umplutura in cartierul ANL de la Siret, in 2007 cele cinci-sase hectare pe care se afla Necropola Romana au facut obiectul unei retrocedari cu iz penal.
Apoi, terenul a fost vandut si revandut, devenind o afacere imobiliara de zece milioane euro, pentru care Primaria Galati a si eliberat certificat de urbanism provizoriu. Acum, in timp ce conducatorii institutiilor culturale se lauda cu memorandumul, necropola romana este excavata in continuare. seful Directiei de Cultura, Sergiu Dumitrescu a si clarificat ca necropola nu este o prioritate a actiunii "SOS Barbosi-Tirighina": "Nu, nu! Le-am luat pe rand!". Asadar, cu toate ca este protejata de Legea Monumentelor Istorice, necropola romana va fi distrusa in continuare. In locul ei, ar mai putea fi construit inca un mall. In cartierul Dunarea mai exista si cavoul unui cavaler sarmat din secolul IV d.H., o constructie cu ornamentatii si dimensiuni deosebite: lungimea de 12 metri, latimea de 8 metri si inaltimea de 5 metri. Cavoul este acoperit de o platforma de beton a unui punct de colectare a gunoiului.
Acest cavou, impreuna cu Castrul Roman de la Barbosi, sunt singurele dovezi ale revirimentului puterii romane la nord de Dunare in vremea imparatului Constantin cel Mare. Semnatarii "SOS"-ului nu au fost interesati nici de soarta acestui cavou.
Directorul Teatrului Dramatic, Vlad Vasiliu, a explicat rostul implicarii teatrului pe care il conduce si a Teatrului de Papusi in actiunea de salvare a Castrului Roman: "Imaginati-va, alaturi, spectacole date de Centrul Cultural, de Teatrul Dramatic, de Teatrul de Papusi, de Teatrul Muzical, imaginati-va aceasta biserica unde s-ar face pelerinaj".
