Functionarii prost pregatiti, baza tehnica insuficienta si fondurile precare sunt principalele probleme pe care le intampina Consiliul Judetean Sibiu in programul de modernizare a institutiei. Toate aceste informatii sunt cuprinse intr-un raport ce urmeaza sa fie prezentat joi, 26 octombrie, alesilor judeteni.
„Strategia de modernizare a administratiei publice”, elaborata de Directia pentru Dezvoltare si Integrare Europeana a CJ Sibiu (DDIE) isi doreste sa devina elementul de baza in incercarea autoritatilor sibiene de a eficientiza activitatea functionarilor publici si de a schimba mentalitatea de „rege” a acestor angajati, ajunsi acum la varsta a doua, fara o specializare in domeniul administrativ, cu putine cunostinte de limbi straine si utilizare a computerului.
Aparat birocratic mediocru, cetateni dezinteresati
De fapt, acestea sunt doar cateva dintre „punctele slabe” identificate in cadrul unei analize SWOT elaborata pentru sustinerea principalelor elemente ale strategiei. Lista deficientelor identificate in cadrul CJ se refera la personalul insuficient pregatit, la comunicarea nesatisfacatoare in cadrul institutiei, precum si intre membrii forului si partenerii sociali (contribuabili, directii). Nici dotarea tehnica aflata la dispozitia angajatilor nu e stralucita.
Institutia se bazeaza pe 65 de calculatoare – cu patru servere de retea, 1 calculator portabil (notebook), 5 faxuri, 2 copiatoare xerox performante, 2 copiatoare xerox cu performante medii, 1 videoproiector, 1 camera foto digitala si 33 imprimante. De toate aceste echipamente beneficiaza cele 21 de departamente si societati proprii ale Consiliului Judetean, in cadrul carora lucreaza cei aproape 2.400 de angajati ai institutiei.
Spaimele functionarilor de varsta a doua
Aceeasi analiza SWOT arata ca situatia actuala poate chiar degenera, activitatea functionarilor publici fiind amenintata de lipsa de sustinere politica, centralizarea deciziilor la nivel superior, blocarea posturilor, a grilei de salarizare, a premiilor si posibilitatilor de promovare ierarhica, bugetul national insuficient, rezistenta generala la schimbare, cresterea saraciei sau… accesul prea rar la Internet. Aceste neajunsuri pot fi, insa, depasite, in opinia strategilor, daca angajatii publici vor accepta sa-si subscrie activitatea unui set de cinci valori institutionale de baza – Excelenta, Transparenta, Calitate, Accesibilitate si Responsabilitate.
Ultimul dintre ele se refera exclusiv la relatia angajatului public cu cetateanul, iar aici functionarii publici romani dau dese rateuri.
Concluzia este ca eficienta aparatului birocratic european este inca pentru multa vreme un ideal dificil de atins.
