Marele chirurg Radu Deac militează pentru păstrarea independenţei Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu-Mureş.
Proiectul care prevede desfiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Târgu-Mureş prin comasarea acestuia cu Spitalul Judeţean de Urgenţă nu este pe placul medicilor specialişti şi nu se bucură nici de sprijinul populaţiei. Până în prezent, peste 35.000 de români au semnat împotriva desfiinţării Institutului de la Târgu-Mureş. Prof. dr. Radu Deac, cel care este considerat fondatorul Institutului de la Târgu-Mureş, crede că soluţia avansată de Ministerul Sănătăţii nu este una în folosul cetăţeanului şi afirmă că prin acest demers chirurgia cardiacă se întoarce cu 15 ani în urmă, iar de suferit vor avea atât pacienţii, cât şi medicii care s-au format aici. Asta deoarece instituţia nu va mai putea accesa fonduri din programele de cercetare, iar subfinanţarea sistemului va duce la scăderea numărului de intervenţii. Prof. dr. Radu Deac este de părere că cineva ar trebui să îşi asume răspunderea pentru acest demers care ar putea avea consecinţe grave asupra unui sistem care a reuşit în 15 ani de existenţă să se impună la nivel naţional. Tocmai de aceea, prof.dr. Radu Deac a transmis un memoriu ministrului Sănătăţii şi cere retragerea controversatului proiect.
Campania împotriva institutului a început în 2006
În urmă cu 15 ani aţi înfiinţat Institutul de Boli Cardio-vasculare şi Transplant de la Târgu-Mureş. Astăzi, institutul este pe punctul de a-şi pierde personalitatea juridică şi de a fi inclus în structura Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş. Cine credeţi că profită de un asemenea demers?
Prof. dr. Radu Deac: Nu văd cui i-a venit ideea, dar ar trebui să iasă în faţă şi să îşi asume responsabilitatea pentru eventualele consecinţe ale acestui demers. Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că, începând din 2006, a demarat o campanie împotriva instituţiei. Au fost schimbaţi trei-patru manageri, au fost puşi manageri cu tentă politică, simpatizanţi ai unui anumit partid sau rude ale unor lideri politici, care evident că nu au performat. Apoi, etapa următoare a fost pensionarea mea prematură. Iar acum, prin această „strategie”, se termină cu activitatea institutului. Aceste fapte le pot interpreta în timp ca o strategie de distrugere a institutului. Cuiva nu îi convine acest institut şi atunci trebuie să dispară. Un institut care face performanţă, care are munca şi experienţa de 15 ani şi poate o tradiţie de 30 sau 40 de ani în Târgu-Mureş.
Un pas înapoi
Vorbeaţi de consecinţele ce ar putea să apară în urma comasării Institutului cu Spitalul Judeţean. Care ar fi aceste consecinţe?
Prof. dr. Radu Deac: Se spune că Institutul nu se desfiinţează, deşi în proiect scrie clar că se desfiinţează. Ni s-a explicat că îşi pierde doar personalitatea juridică, or, trebuie înţeles foarte bine că personalitatea juridică este însăşi existenţa instituţiei. Fără personalitate juridică, ca instituţie, nu mai eşti ordonator de credite de gradul trei, nu mai poţi semna contracte de cercetare, nu mai poţi accesa fonduri europene, nu poţi dezvolta proiecte şi multe altele. Ne întoarcem cu 15 ani în urmă în asistenţa bolnavului cardiac. Eu încerc să mă împotrivesc unei idei pe care nu o consider în favoarea bolnavului. Am şi perspectiva anilor când s-a funcţionat în subordinea Spitalului Judeţean. Din 1983, când s-a dat spitalul în funcţiune, şi până în 1995 lucrurile nu au mers prea grozav. Se puteau opera 100, maximum 300 de bolnavi pe an, ceea ce era un număr mic faţă de nevoia existentă, fiind doar două unităţi de profil la Fundeni şi la Târgu-Mureş. În această perioadă, în afară de numărul redus de operaţii, o altă problemă era aprovizionarea.
Comandam din import lucruri rare şi scumpe, dar strict necesare pentru chirurgia cardiovasculară şi ne trezeam că din magazie aceste obiecte erau repartizate altor secţii, care puteau rezolva cazurile lor şi cu alte materiale, nu era strict necesar să le ia de la noi. Într-un cuvânt, nu era o aprovizionare corespunzătoare. Mai mult, fondurile, evident nu erau suficiente. Atunci s-a găsit această soluţie. Ministrul Sănătăţii de atunci, domnul Iulian Mincu, la insistenţele noastre, să nu zic neapărat ale mele, s-a decis să facă această reţea, pentru că este de fapt o reţea de centre de cardiologie în ţară, care sunt, cred eu, foarte importante. Numărul operaţiilor a crescut la 1.500 după înfiinţarea institutului de la Târgu-Mureş. Evident, am specializat personal, am primit 7,5 milioane de dolari pentru dotarea fiecărui centru, am câştigat un proiect de cercetare în Statele Unite de 1,5 milioane de dolari prin care am trimis oameni la specializare, trei echipe au mers, câteva luni fiecare. A fost o explozie a acestei activităţi cu suportul obţinut. Acum, cu toate acestea, ce facem, ne întoarcem înapoi la starea dinainte de 1995? Nu cred că este potrivit. În momentul de faţă se pare că există o tendinţă, mi-e greu deocamdată să îi spun strategie, de a desfiinţa toate aceste institute şi de a desfiinţa toate institutele de monospecialitate. Au existat diverse apariţii în mass-media care au certificat ceea ce spun eu: există această tendinţă!
„Pe noi nu ne-a întrebat nimeni”
Până în momentul de faţă aţi reuşit să decriptaţi această tendinţă despre care vorbiţi?
Prof. dr. Radu Deac: Nu, cu certitudine. Văzând pe site acest proiect, am făcut memorii, am contactat persoanele care puteau să ne dea informaţii şi am spus că trebuie să fie discutat pentru că de aceea a fost pus pe site. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni, probabil nu avem importanţă, dar am solicitat în mod expres să avem discuţii, să înţelegem despre ce e vorba. În momentul de faţă afirm cu toată convingerea că nu sunt convins de corectitudinea şi de utilitatea acestei idei. Noi apreciem la cea mai înaltă valoare efortul pe care îl face conducerea ministerului pentru a implementa reforma. Într-adevăr, sunt prea multe paturi, iar ministerul a făcut un plan naţional de paturi foarte judicios, în acord cu ceea ce cere Uniunea Europeană; cere să se reducă internările pentru că sunt prea multe internări, mulţi din bolnavi pot fi trataţi în mediul ambulator, fără a aglomera spitalele, iarăşi un lucru bun, chiar şi ideea de a uni Casa cu Ministerul Sănătăţii, dar nu putem accepta ideea aceasta insuficient argumentată de a desfiinţa instituţiile de monospecialitate.
„Noi trebuie să construim, nu să distrugem”
Există în rândul opiniei publice ideea că în acest domeniu al chirurgiei cardiovasculare se vehiculează sume mari de bani. Să fie aceasta miza? Se desfiinţează Institutul de la Târgu-Mureş pentru a se duce cazurile spre un alt centru, fie el de stat sau privat?
Prof. dr. Radu Deac: Nu pot să cred acest lucru pentru că sunt aşa de mulţi bolnavi şi atât de pu-ţine centre. Ar trebui să fie mult mai multe asemenea instituţii. Noi trebuie să construim, nu să distrugem. Orice măsură luăm tre-buie să fie un progres, nu ce-va care să distrugă. Sigur că aceste proceduri sunt scumpe, dar e vorba de sănătatea şi viaţa acestor pacienţi care ar trebui să ceară mii de euro de la stat şi să se ducă la tratament în străinătate. Un transplant cardiac costă peste 100.000 de euro în străinătate, iar noi, cu banii oferiţi în programele ministerului, îl facem cu cel mult 10.000 de euro.
