Furturile de fier vechi, care aduc judetului Caras-Severin o nedorita celebritate, au un teren de operare prielnic, departe de priviri indiscrete. Exista oameni care isi risca viata, coborand in adanc pentru a scoate de acolo armatura fostelor galerii, tevile de aductiune a apei sau orice alta bucata de metal care poate fi valorificata ulterior. Pentru multi dintre ei este singura sursa de venit.
Banii se castiga greu, pentru ca amatori sunt putini. Multe dintre mine au galerii daramate, sunt inundate, iar peretii pot cadea oricand. Bucatile de metal de la gurile minelor au fost furate de mult, astfel ca fiecare drum duce oamenii tot mai spre adanc.
Galeriile coboara si urca pe distante de zeci de kilometri. Deseori, oamenii nu reusesc singuri sa scoata sinele care au captusit peretii sau tevile, astfel incat iau cu ei cai, pe care ii prind in hamuri speciale, pentru a-i putea cobori prin fostele abataje. Vorbesc cu fereala despre ocupatia lor, pe care o practica cu grija, pentru a nu fi remarcati si a nu atrage atentia asupra locurilor prin care umbla, de teama controalelor.
Nu vor sa vorbeasca nici despre locurile de origine, nici despre mina din care scot fierul, pentru ca stiu ca, daca sunt prinsi, risca sa fie condamnati pentru furt. Prefera sa opereze in mine la care se ajunge mai greu, gandind simplu ca la fel de greu ajung acolo si eventualii politisti care i-ar putea prinde asupra faptului.
Scoaterea fierului nu este deloc la indemana. Majoritatea componentelor metalice scoase au peste patru metri lungime si se ridica prin galerii care nu-ti permit sa te adapostesti in cazul in care se rupe legatura care le tine. In plus, odata cu trecerea vremii, oamenii trebuie sa intre tot mai adanc in subteran, pentru a mai putea scoate cate ceva de vandut.
Zona de lucru in tot judetul
In Caras-Severin exista mine inchise mai peste tot. La nivelul Ministerului Economiei a fost infiintata societatea „Conversmin”, care are un singur obiect de activitate: inchiderea exploatarilor miniere. Numai ca banii prea putini nu permit parcurgerea tuturor etapelor prevazute in metodologii, iar acestea, oricat de bine ar da pe hartie, nu au prea mare efect in viata reala.
Teoretic, minele pot fi conservate sau inchise. Pentru prima optiune, este nevoie de bani ca sa se plateasca extragerea apelor din subteran, aerajul, conservarea frontului de lucru si paza obiectivului. Singurul principiu in functie de care se decide care mina este inchisa si care intra in conservare este cel al parametrilor economici in care se incadreaza activitatea. Altfel spus, se urmaresc doar cheltuielile la mia de lei productie marfa.
Potrivit datelor oficiale, minele inchise pana acum au fost doar cele ineficiente, in unele cazuri cheltuielile acestora depasind de 10 ori etalonul miei de lei. Lipsa banilor necesari lucrarilor care ar trebui sa insoteasca inchiderea acestor obiective provoaca si probleme mediului. Furturile masive creaza alte probleme.
O serie de verificari efectuate de comisarii de mediu din Caras-Severin la mina de la Lupac (invecinata localitatilor Dognecea, Ocna de Fier si Lupac) au descoperit ca dupa intreruperea curentului, in decembrie 2000, s-au oprit statiile de pompare a apei, galeriile au fost inundate, iar, in final, apa a iesit, afectand locuintele oamenilor din zona si o biserica. Iazurile Paraul Porcului si Ciotorogu, apartinand fostei intreprinderi miniere de la Ruschita, se degradeaza nu doar pentru ca nu au fost suficienti bani pentru lucrarile de intretinere, ci si din cauza ca s-au furat componentele metalice ale structurilor de rezistenta si a gratarelor pentru oprirea plutitorilor. Firma care le detine, SC „Marmosim”, a fost amendata pentru situatia existenta la cele doua lacuri, in timp ce cateva societati deruleaza sistematic excavari in deseurile de marmura acumulate pe terasamentul situat in vecinatatea iazului Paraul Porcului.
Mina de uraniu trecuta
in conservare
O alta mina celebra in zona Ð exploatarea uranifera de la Oravita (Ciudanovita si Lisava) este in conservare de opt ani. Subteranul minier s-a degradat mult din cauza neefectuarii unor lucrari, dar si disparitiei unor elemente din structura de sustinere si rezistenta. Dupa ce s-a naruit Putul I de la Mina Ciudanovita, este nevoie de fonduri suplimentare de la buget pentru a scoate apele care au inundat galeriile. Tot lipsa de rezistenta a structurilor a impus realizarea unor lucrari de inchidere si ecologizare la SM Banat Oravita, dupa ce s-a descoperit ca apele subterane au ajuns in reteaua hidrografica adiacenta.
