Cazurile marinarilor romani arestati sau abandonati prin diverse zone ale globului par sa nu se mai termine. In ultimele saptamani, zeci de navigatori romani au reclamat ca nu si-au primit salariile cuvenite sau ca nu au voie sa paraseasca vasul, de luni de zile. Au fost si cazuri mai grave, cand, fara nici o vina, romanii au facut ani grei de temnita. Pentru ca astfel de cazuri sa nu se mai intample, senatorul constantean Dorel Onaca a propus Parlamentului o propunere inedita: infiintarea unui departament direct in subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Meseria de marinar implica o serie de riscuri. Multi dintre cei care au ales acest stil de viata (caci este mai mult decat o meserie) au facut-o, de cele mai multe ori, in speranta unui trai mai bun. De multe ori, in voiaje pleaca si oameni care s-au specializat intr-o meserie pe care aleg sa o practice pe vapor, nu pe uscat, pentru salarii de cateva ori mai mari. “Orbiti” de oferte tentante, acestia nu verifica agentiile de crewing cu care semneaza contractele de munca sau pur si simplu nu semneaza nici un contract. Ei sunt victime aproape sigure ale rapacitatii armatorilor care, pentru un pumn de arginti, sunt dispusi sa le sacrifice vietile.
Peste o suta de cazuri
Un adevarat semnal de alarma in ceea ce priveste soarta acestor marinari, dar si a tuturor romanilor care sunt arestati departe de casa a formulat, in Parlamentul Romaniei, senatorul Partidului Democrat Dorel Constantin Onaca. “Salvatorul marinarilor”, asa cum il stie multa lume, senatorul s-a implicat personal in aducerea acasa a peste o suta de marinari care erau, de multe ori, la limita subzistentei.
Experienta proprie
Discursul senatorului constantean s-a bazat, dupa cum el insusi a afirmat, pe anumite puncte de vedere concrete si realitati pe care le-a trait in eliberarea si aducerea in tara a zecilor de cetateni romani de diferite profesii, arestati sau sechestrati pe diferite meleaguri. Printre acestea se numara atat tari europene, cum ar fi Grecia, Italia, Portugalia, Spania, dar si zone de conflict, precum Algeria, Nigeria, Somalia, Bangladesh, Pakistan, Kuweit, Liban, Republica Dominicana, Yemen. Senatorul a recunoscut ca a primit sprijin in actiunile sale atat din partea reprezentantilor fortelor aliate, a cetatenilor din tarile respective care s-au scolit in Romania, dar si a diferiti “oameni de bine” din tara. Printre acestia se numara chiar si “omul Traian Basescu, cu care, inainte de pleca in Golful Aden, am stat minute in sir pe malurile Dambovitei ca sa-mi explice expertiza Golfului Aden”, a precizat Dorel Onaca. Alti oameni care l-au incurajat, lasand deoparte orgoliile de politicieni sau functiile ocupate, au fost Adrian Paunescu (“cand eram lipsit de vlaga pe meleagurile lumii, il sunam si ma incuraja”), Ion Iliescu (“atunci cand am venit in tara cu oamenii arestati, i-a incurajat”), Corneliu Vadim Tudor (“atunci cand am fost in Yemen, m-a sunat si m-a incurajat pentru a-i aduce mai repede in tara pe acei oameni amarati”).
Lacrimile familiei
Resortul care l-a indemnat intotdeauna pe senatorul constantean sa lase confortul de acasa pentru riscurile incomensurabile ale unei actiuni de salvare intr-o zona de conflict a fost familia. Nu familia sa, ci familia celor parasiti. “Am facut aceste lucruri la solicitarea familiilor celor aflati in situatii limita sau chiar la solicitarea lor”, a precizat senatorul, care a adaugat ca majoritatea cazurilor au fost efectul nerespectarii unor clauze contractuale pe care le-au incheiat cu diferiti armatori, societati comerciale sau chiar baze militare.
Discretia – cheia succesului
Secretul fiecarei operatiuni de salvare a constat in operativitatea si discretia tuturor demersurilor de salvare, pana la aducerea celor salvati in tara. De multe ori, cazurile au fost critice, functia de deputat sau senator nefiindu-i de nici un ajutor lui Dorel Onaca. Discretia era ceruta chiar si de cei salvati, in primul rand pentru a-si proteja familiile si apoi pentru a nu-si decredibiliza semenii de profesie, pentru ca in acel moment riscau ca nici un roman cu aceeasi meserie sa nu mai fie angajat in zonele in care se desfasura conflictul.
Cazul din Irak, varful aisbergului
“M-as fi bucurat foarte mult daca, o data cu eliberarea celor doi muncitori retinuti in Irak, pentru o cauza contractuala banala, s-ar fi rezolvat si celelalte peste 9.000 de cazuri de romani retinuti, sechestrati sau arestati pe alte meleaguri, avand situatii juridice mai mult sau mai putin complexe ca a celor doi muncitori retinuti in Irak”, a declarat Dorel Constantin Onaca, de la tribuna Parlamentului.
Pierduti in jungla
Dorel Constantin Onaca a pierdut numarul romanilor pe care i-a adus acasa. Nu a putut sa ne ofere o cifra exacta, pentru ca niciodata nu a tinut socoteala. Stie numai ca sunt peste o suta de suflete. Pentru fiecare, s-a deplasat in diferite colturi ale lumii. In loc sa stea in fotoliul moale de parlamentar, s-a deplasat pana in jungla din Bangladesh, de exemplu. Aici a participat la salvarea unui grup de 12 romani care traia de aproximativ doi ani in jungla, alaturi de animalele salbatice, intr-o stare sora cu moartea. “Imaginati-va ca stati doua saptamani in casa, fara apa si mancare, iar apoi ganditi-va ca acesti oameni au stat doi ani asa, dar in jungla!”, spune Dorel Onaca.
Un alt caz dramatic in care s-a implicat senatorul PD s-a petrecut in 2006, in Yemen, unde mai multi marinari stateau fara apa si mancare de peste 40 de zile la 40 de grade Celsius. In toate aceste cazuri senatorul a actionat discret. “Am crezut ca este mai bine sa fiu discret, cu toate ca, de multe ori, nici familia mea nu stia de unde sa ma ia in cazul in care, Doamne fereste, mi se intampla ceva”, a recunoscut senatorul.
