3 C
București
miercuri, 13 noiembrie 2024
AcasăSpecialPatriarhul Daniel, doctor Honoris Causa al UBB

Patriarhul Daniel, doctor Honoris Causa al UBB

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel Ciobotea, a devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). Cuvântul introductiv a fost rostit de rectorul Andrei Marga, iar Laudatio a fost rostită de IPS Andrei Andreicuţ, mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Preafericitul Daniel se alătură unei galerii ilustre de personalităţi ale lumii teologice, care sunt doctori honoris causa ai universităţii clujene.

Printre aceştia se numără Papa Benedict al XVI-lea, care a acceptat distincţia pe vremea în care era cardinal şi prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, ori patriarhul ecumenic al Constantinopolelui, Bartolomeu I. Universitatea clujeană are unul dintre cele mai complexe sisteme de educaţie teologică, ce include o facultate de teologie ortodoxă, una de teologie protestantă, una de teologie greco-catolică şi una de teologie romano-catolică. De asemenea, UBB mai are un institut de studii iudaice, dar şi catedre care studiază şi religia musulmană. Ceremonia a avut loc în contextul în care eparhia clujeană împlineşte 90 de ani de la înfiinţare.

Rădăcini în Evul Mediu

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului împlineşte, în aceste zile, 90 de ani de la reînfiinţarea sa, în anul 1921, pe baza vechilor episcopate întemeiate la Feleac şi la Vad de voievodul Ştefan cel Mare. Sărbătorirea acestui moment aniversar se va face printr-o suită de evenimente culturale şi religioase, care se desfăşoară la Cluj-Napoca, până în 8 decembrie.

Academicianul Ion Aurel Pop susţine că toate indiciile arată că vechea Mitropolie a Feleacului a fost întemeiată şi a funcţionat, în primele sale decenii, „sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei de la Suceava”.

„La 1498, un om de mare încredere a lui Ştefan cel Mare se îngrijea de ferecătura unui Tetraevangheliar realizat înainte de 1488, pentru arhiepiscopul Daniil din Feleac”, a spus acad. Ion Aurel Pop la sesiunea de comunicări cu tema „Eparhia Clujului la 90 de ani. Istoric, evenimente, personalităţi”, care s-a desfăşurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai. Istoricul clujean a evocat, totodată, statornicia care a caracterizat, de veacuri, locuitorii satului Feleac. În 1377, satul Feleac asigura, cu 20 de români şi cu resposabilii de cincizecimea oilor dăruită oraşului de regele Ludovic I (1326-1382), fiul lui Carol Robert de Anjou, paza drumului din şi spre Cluj. „Românii erau pe atunci cei mai mari crescători de oi din Europa Centrală şi de Est şi erau oameni statornici. După circa un secol, la 1468, acest privilegiu de pază a fost întărit de regele de origine română Matei Corvin al Ungariei. Dar nimic nu părea să anunţe marea vocaţie ecleziastică a Feleacului şi atenţia de care se va bucura din partea Mitropoliei Moldovei acest sat din hotarul Clujului. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât Feleacul nu făcea parte din întinsele domenii dăruite de regele Matei Corvin lui Ştefan cel Mare. Satul Feleac nu era aşezat pe domeniul nobiliar ci pe domeniul regesc al Clujului”, a spus acad. Ion Aurel Pop.

El a spus că recente cercetări au demonstrat existenţa unei vieţi monastice răsăritene la Feleac, cu antecedente databile cel puţin în jurul anului 1300. Ridicarea bisericii de piatră şi de zid din Feleac s-a petrecut prin anii 1480-1484.

„Edificiul cu evidente influenţe şi elemente gotice târzii emană şi azi un spirit de echilibru şi cumpătare specif lumii săteşti. Aici a slujit, începând cu 1484, cel dintâi ierarh cunoscut la Feleac – Daniil – care a păstorit de la 1481-1482 până în jurul anului 1500.

Lui Daniil i-au urmat Anastasie, care a păstorit între 1534-1537, cu titlul de episcop de Vad şi Feleac, şi Petru – între anii 1537 şi 1550. Anastasie era moldovean, iar Petru era de loc din Feleac şi a fost hirotonit în Ţara Românească”, a mai spus acad. Ion Aurel Pop.

În epoca lui Ştefan cel Mare, biserica Mitropoliei din Feleac a fost înzestrată cu cărţi şi manuscrise de mare valoare.

Liturghier din 1481

Dintre acestea se păstrează la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca un Liturghier slavon din anul 1481.

Despre cel de-al doilea manuscris de la Feleac, Tetraevangheliarul din 1488, cunoscut pentru importanţa inscripţiei referitoare la zidirea bisericii în timpul episcopului Daniil, precum şi pentru faptul că a fost ferecat în scoarţe de argint în 1498 de către vistiernicul Isac, celebrul profesor universitar Virgil Vătăşianu considera că a fost realizat în ateliere moldoveneşti. Coperta de argint a Tetraevangheliarulului de la Feleac, publicată de Nicolae Iorga, reprezintă scena Deisis, asezată în trei arcade, în centru tronând Iisus Hristos, în stânga Maica Domnului, iar în dreapta Sfântul Ioan Botezătorul. În cele patru colţuri, sunt prezentaţi în bust, cei patru evanghelişti cu cărţi în mâini.

Sigiliu identic cu cel de la Putna

Academicianul Nicolae Edroiu a prezentat sigiliul Mănăstirii Vad, pe care este înfăţişată scena Adormirii Maicii Domnului şi care este identică cu cea de pe sigiliul Mănăstirii Putna.

„În vechea Episcopie a Vadului se afla Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, începând cu secolul al XVI-lea. Sigiliul metalic al mănăstirii nu s-a păstrat. Urma sigiliului rotund, cu diametrul de 51 de milimetri, se păstrează însă pe textul unei scrisori. Între două cercuri concentrice era inscripţia în limba slavonă, cu litere chirilice, iar citirea ei se face în sensul acelor ceasornicului, de sus, spre dreapta: „Pecetea Mănăstirii Vad, Adormirea Născătoarei Domnului”, a precizat acad. Nicolae Edroiu, la sesiunea de comunicări cu tema „Eparhia Clujului la 90 de ani. Istoric, evenimente, personalităţi”, adăugând că simbolul heraldic de pe sigiliu aparţine tipului hageografic.

Cele mai citite

Legea Arendei în dezbatere: fermierii solicită măsuri urgente pentru stabilitate în agricultură

Doar 10% din suprafața agricolă a României este utilizată de proprietarii terenurilor, restul fiind arendat Legea Arendei a revenit în atenția publicului și a Parlamentului...

România are gata lotul pentru Campionatul European de handbal feminin din Austria, Ungaria și Elveția

Federaţia Română de Handbal a anunţat lotul feminin pentru Campionatul European - EHF EURO 2024, care va avea loc în perioada 28 noiembrie-15 decembrie...

Legea Arendei în dezbatere: fermierii solicită măsuri urgente pentru stabilitate în agricultură

Doar 10% din suprafața agricolă a României este utilizată de proprietarii terenurilor, restul fiind arendat Legea Arendei a revenit în atenția publicului și a Parlamentului...
Ultima oră
Pe aceeași temă