În timp ce Emil Boc susţine că liderii religioşi nu sunt informaţi corect, municipalitatea este criticată de Amnesty International.
Actualul primar al Clujului, Emil Boc, a moştenit câteva ”bombe cu declanşare întârziată” de la fostul său coleg din PDL, ex-primarul Sorin Apostu. Pe lângă lovitura de imagine pe care Emil Boc a suferit-o în urma arestării lui Sorin Apostu pentru fapte de corupţie, primarul Clujului a trebuit să gestioneze două scandaluri majore. Primul este legat de construirea unui crematoriu uman în cimitirul din cartierul Mănăştur. Iar cel de-al doilea este un scandal internaţional, generat de mutarea unei şatre de 350 de romi, de pe strada Coastei din Cluj în zona Pata Rât, din apropierea gropii de gunoi a oraşului. Mutarea romilor a avut loc cu doar o săptămână înainte de Crăciunul din anul 2010, iar primarul de atunci, Sorin Apostu, nu a aşteptat nici măcar împlinirea termenului legal în care prefectul ar fi putut să atace decizia primarului. Potrivit legii administraţiei publice locale, dacă prefectul şi-ar fi exercitat acest drept, decizia primarului ar fi fost suspendată, iar demolarea cartierului de cocioabe nu ar mai fi putut avea loc. Mutarea romilor i-a determinat pe activiştii organizaţiei Amnesty International, care luptă pentru respectarea drepturilor omului, să critice în termeni duri municipalitatea. De asemenea, zilele trecute, cotidianul britanic Daily Telegraph a publicat o scrisoare deschisă, semnată de 20 de lideri religioşi din Marea Britanie, care îi cereau primarului din Cluj să îşi schimbe atitudinea faţă de romii evacuaţi, să nu mai permită evacăuri forţate, să le asigure acestora locuinţe decente şi să le plătească despăgubiri pentru mutarea lor, din 17 decembrie 2010.
Emil Boc: Decizia Primăriei a fost corectă
În acest context, primarul din Cluj, Emil Boc, le-a răspuns liderilor religioşi britanici. Emil Boc este de părere că acţiunea Primăriei a fost corectă, pentru că romii aveau locuinţe mizere, improvizate şi ilegale, iar familiile mutate în zona Pata Rât au primit locuinţe decente. În total, municipalitatea a amenajat acolo 40 de locuinţe. ”Este, din nefericire, o lipsă de informare şi nu se preia şi punctul de vedere al Primăriei în poziţiile internaţionale pe care le adoptă unii”, a spus Emil Boc.
Mutarea romilor de pe strada Coastei a stârnit protestul unor organizaţii precum Amnesty International, care au considerat drept discriminatorie mutarea romilor pe un teren situat în apropierea gropii de gunoi a Clujului. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a amendat, de altfel, Primăria Cluj-Napoca cu suma de 8.000 de lei, pentru mutarea romilor. Însă nici unul dintre cei care s-au mutat acolo nu a fost obligat să accepte mutarea, ci au avut şi varianta de a închiria sau de a cumpăra locuinţe de pe piaţa liberă, din Cluj-Napoca sau din comunele din jurul oraşului. Cu toate acestea, instanţele clujene le-au acordat romilor mutaţi despăgubiri morale, pentru că decizia primarului de demolare a locuinţelor ilegale a fost executată înaintea termenului în care actul administrativ putea fi atacat şi suspendat de către prefect. Prefectura Cluj nu a atacat însă decizia de demolare a barăcilor ilegale în care locuiau romii. În locul cartierului de cocioabe a fost ridicat noul campus al Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Noul campus a fost inaugurat în decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.
Locuinţele romilor erau, de fapt, nişte barăci construite ilegal pe un teren care nu le aparţinea acestora (foto: Ana Luca, ClujToday.ro)