La manifestările de la Ţebea din acest an, moţii au fost ţinuţi departe de mormântul Crăişorului Munţilor, Avram Iancu, şi nu au avut acces nici măcar în biserică, în timpul slujbei religioase. Este pentru prima dată în istoria acestei sărbători când oamenii nu au avut acces în Pantheonul Moţilor, acolo unde se află şi mormântul lui Avram Iancu, iar autorităţile pretind că nu au vrut decât să „ţină manifesările în mână”.
Anul acesta, al Ţebeau au venit de dimineaţă circa 1.000 de persoane, mulţi dintre ei moţi din comunele înveciante, pentru a cinsti memoria lui Avram Iancu, de la naşterea căruia s-au împlinit 186 de ani şi alţi 138 de la moartea lui. În lipsa unor provocări electorale, puţini au fost politicienii « de la Centru » care au fost prezenţi în Pantheonul Moţilor şi aceia doar de rangul II – III. Astfel, au venit să depună coroane de flori preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, secretarul camerei Deputaţilor, Gheorghe Barbu, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, secretarul general al PRM, Gheorghe Funar şi preşedintele PNŢCD Radu Sârbu, alături de deputaţi, senatori şi alţi oameni politici sau din administraţiile publice din judeţele Hunedoara şi Alba.
Marii absenţi
Marii absenţi au fost şeful statului, Traian Băsescu, care nu şi-a mai udat în acest an puiul de gorun sădit de el în 2005 chiar lângă sarcofagul de ciment al Gorunului lui Horea, şi liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, aşteptat degeaba de un grup serios de susţinători. Totuşi, chiar şi în lipsa preşedintelui Băsescu, organizatorii au luat în acest an măsuri de securitate fără precedent şi au interzis accesul oamenilor în incinta complexului istoric pe tot parcursul desfăşurării ceremoniei religioase şi a momentului depunerii coroanelor de flori. « Organizatorii din acest an au demonstrat că se poate ţine, aşa cum este bine, organizarea în mână. Organizarea a fost făcută pentru oameni şi cu oameni şi eu sunt convins că aşa este cel mai bine», a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, care pretinde că lumea a fost ţinută la distanţă din cauză că «oamenii nu pot să profaneze morminte. Noi suntem obligaţi să evocăm memoria eroilor, iar oamenii care vin aici trebuie să comemoreze, nu să înjure».
Chiar şi aşa, moţii şi-au clamat nemulţumirile intensificate de ciudata interdicţie, printre gratiile gardurilor de protecţie păzite bine de jandarmi, iar Roberta Anastase – aflată pentru prima dată la Ţebea – a fost huiduită atât în timpul depunerii unei coroane de flori, cât şi la ieşirea din incinta complexului istoric. « Evenimentele istorice le neglijează şi trec pe politică. Am 74 de ani şi vin din Arad de ani de zile, dar niciodată nu s-a întâmplat aşa », a spus cu lacrimi în ochi Constantin Lungu, care ar fi vrut să ajungă la mormântul Crăişorului. Alexandru Danci, tot din Arad, vine din 1951 an de an la Ţebea, unde este înmormântat străbunicul lui. « E al şaptelea rând, a şaptea cruce, şi vin aici an de an. Anul ăsta n-am putut să aprind o lumânare, că nu mă lasă », explică bătrânul. Alţii au venit special la Ţebea să îşi strige nemulţumirile. Este şi cazul lui Barbu Bărbulescu, mecanic de locomotivă, din Simeria. « Ruşine să vă fie. Ni s-a promis în anul 2004 Dreptate şi Adevăr şi au venit la putere cu bileţelele doamnei Elena Udrea, cu Dinu Patriciu, cu Bucşaru care a fost plătit de CFR şi CFR-ul este în faliment. CFR-ul a fost distrus de dinastia Băsescu din 2004 », a spus bărbatul, nemulţumit de starea în care a ajuns această companie din cauza politicilor promovate în ultimii ani.
Politicienii dau vina pe politică
Roberta Anastase a pus însă manifestările de ostilitate mai ales pe seama politicului. « Întotdeauna se pune mult suflet în astfel de manifestări şi trebuie să recunoaştem că este o perioadă în care nimănui nu-i este uşor şi atunci e firesc să existe şi astfel de reacţii. Huiduielile reprezintă o modalitate de protest, pe care trebuie să o acceptăm, dar e păcat în schimb când e politică », a declarat preşedinta Camerei Ddeputaţilor, în timp ce mulţimea scanda « Hoţii ! ».
Manifestările de la Ţebea au fost dedicate memoriei « Crăişorului », cum a fost supranumit Avram Iancu. Eroul s-a născut la 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848 Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene luptătoare pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor naţionale de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora se bucura de o mare popularitate. Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea.
