3.1 C
București
miercuri, 13 noiembrie 2024
AcasăSpecialMica Elveţie din Apuseni

Mica Elveţie din Apuseni

La doar 20 de kilometri depărtare de Cluj, pe văile Munţilor Apuseni, turiştii pot găsi peisaje care amintesc de Elveţia. Este vorba de o salbă de lacuri montane care încep din zona în care pădurile de foioase se amestecă cu coniferele şi se termină în regatul brazilor. Turiştii pot alege un traseu care şerpuieşte pe văile Apusenilor.

Lacul de la Gilău se află în apropierea comunei cu acelaşi nume, turiştii pot ajunge din Cluj prin comuna Floreşti. În Gilău există o păstrăvărie, de unde amatorii de peşte pot cumpăra tot timpul peşti proaspeţi. Pe malul lacului Gilău există un motel deosebit, unde, cu echivalentul a 15-20 de euro, turiştii pot servi masa. „Felurile preparate din peşte sunt foarte bune şi bucătăria respectă toate standardele”, spune Michel Kleber, un turist francez aflat la pescuit. Lacul de la Gilău servea drept sursă de apă potabilă pentru oraşul Cluj-Napoca, pentru că apa din lac provine din izvoarele din Munţii Apuseni. Puţin mai sus pe munte, lacul de la Someşul Cald este situat la cinci kilometri depărtare de Gilău. În apropiere de şosea, malurile lacului s-au transformat într-o adevărată colonie de vile. Există şi un restaurant cu specific italian. Lacul este recomandat în special pescarilor amatori de somni.

Cei care ajung la lacul de la Someşul Cald pot zări şi lacul de la Tarniţa. Acesta este străjuit de un baraj înalt de aproximativ 100 de metri. Din vale, barajul pare un imens zid de cetate. Noaptea, el este iluminat spectaculos. Acest baraj este folosit şi pentru producerea curentului electric, cu ajutorul unei hidrocentrale. Lacul de la Tarniţa este frecventat deopotrivă de amatorii de sporturi nautice şi de pescari. „Mă duc frecvent la Coada Lacului, cu cortul. În septembrie este superb, pentru că pădurea începe să se îngălbenească şi totul se transformă într-o feerie”, spune Marius Groza din Cluj. Ultimul din salbă, lacul din Beliş a fost amenajat peste satul de odinioară, care a fost inun­dat. În perioadele de secetă, când nivelul apei scade, din lac răsare turla unei biserici. Pe lac există şi un vaporaş, cu care turiştii pot naviga. În lacul de aici sunt organizate scufundări de către scafandri din Cluj. Cele mai interesante expediţii ale scafandrilor sunt cele care duc către satul inundat, care pare încremenit de vraja unui magician rău.

Drumul Sării prin judeţul Cluj

Nu doar lacurile dulci sunt interesante pentru turişti, ci şi cele sărate, „asortate” cu vechile ocne medievale din judeţ. În prezent, în judeţul Cluj există două saline care pot fi vizitate de turişti, precum şi lacuri în care aceştia pot face băi de sare. Băile sărate de la Turda sunt nişte lacuri ca nişte piscine dreptunghiulare, formate în vechile exploatări de sare începute în vremea Imperiului Roman şi care s-au umplut cu apa furnizată de izvoare subterane. Băile de apă sărată sunt folosite pentru tratarea afecţiunilor pielii. Ele se găsesc la doi kilometri de Turda, aproximativ 35 de kilometri depărtare de Cluj-Napoca. Alte două lacuri, de formă circulară, se află în zona Durgău. Acolo se află şi intrarea în Salina din Turda. Este o exploatare subterană, începută în Evul Mediu. Ea coboară până la aproximativ 1.000 de metri sub pământ. Una dintre atracţii este un lac subteran, cu o insulă formată din bulgări de sare. O serie de utilaje folosite de mineri în secolul XIX se regăsesc perfect conservate. Există şi un altar sculptat de mineri în Evul Mediu.

În salină pot fi practicate diferite sporturi. Aerul din salină este folosit pentru tratarea diferitelor afecţiuni respiratorii. Salina are un lac subteran, cu o insulă de sare, pe care a fost amenajat un debarcader. Băile sărate de la Cojocna au fost şi ele, ca şi cele de la Turda, recent modernizate. Cele două lacuri sărate sunt un loc de agrement cu specifric mai degrabă rustic. Nămolul şi apa sărată au proprietăţi în tratarea afecţiunilor de piele. Ele se găsesc la 20 de kilometri depărtare de Cluj. Tot în salba de lacuri sărate se află şi cele de la Toroc, din Dej. Ele fac parte dintr-un parc balnear creat cu ajutorul banilor europeni. Şi tot la Dej se află şi salina de la Ocna Dej, care a fost deschisă în Evul Mediu. În subteran există o frumoasă capelă ecumenică. Tot în subteran există un teren de fotbal. Spre deosebire de mina de la Turda, salina încă este exploatată economic. Ea se află în oraşul Dej, la 60 de kilometri depărtare de Cluj.  

Investiţii publice

Toate lacurile turistice din judeţ sunt gestionate de operatori publici. Dacă lacurile cu apă dulce sunt gestionate de compania Hidroelectrica, cele cu apă sărată sunt administrate de primăriile locale. Toate cele trei lacuri sărate au fost modernizate şi au devenit staţiuni balneare în adevăratul sens al cuvântului cu ajutorul unor proiecte europene de circa 20 milioane de euro.

Cele mai citite

România atinge cel mai mare preț al energiei din 2024, pe fondul producției scăzute de energie regenerabilă

Scăderea producției de energie solară, cauzată de lipsa luminii solare, a dus la un deficit de producție, ceea ce a crescut semnificativ prețul energiei România...

Ucrainenii nu sunt dispuși la concesii teritoriale în schimbul păcii cu Rusia

Ucrainenii se opun în continuare unor concesii teritoriale către Rusia pentru a obţine pacea, în pofida avansării trupelor ruse, pierderilor de vieţi omeneşti şi...

România atinge cel mai mare preț al energiei din 2024, pe fondul producției scăzute de energie regenerabilă

Scăderea producției de energie solară, cauzată de lipsa luminii solare, a dus la un deficit de producție, ceea ce a crescut semnificativ prețul energiei România...
Ultima oră
Pe aceeași temă