Circa 60.000 de tone de deşeuri industriale sunt deversate anual prin râurile care se varsă în ea.
Ieri, când toate ţările riverane au sărbători Ziua Mării Negre, organizaţiile non-guvernamentale au tras un serios semnal de alarmă cu privire la poluarea accentuată din ultimii ani. Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii 35 de ani, din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 ţări, pescuitului excesiv şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere. În România, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia şi Bulgaria, deşeurile solide au fost aruncate direct pe ţărm iar apele menajere deversate, cu mari cantităţi de substanţe organice, au determinat fenomenul de „înflorire a apelor”, care a dus la moartea multor specii de peşti, delfini şi a altor organisme marine. „O mare contribuţie la poluarea mării o au şi cele 3 fluvii care se varsă în Marea Neagra – între care şi Dunărea – şi care vehiculează circa 60.000 de tone de deşeuri industriale pe an. Studii recente au arătat că Marea Neagră se confruntă cu probleme majore – din cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială, care trăiau aici odinioară, nu au mai rămas decât cinci”, se arată într-un comunicat al Mare Nostrum.
Colaborare între ţările riverane
În opinia specialiştilor ONG-ului, poluarea marină nu ţine cont de graniţe. Marea Neagră, spun ei, poate fi salvată doar dacă cele şase ţări riverane vor conlucra pentru acest scop comun. „Astfel, se impune ca autorităţile, sectorul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii să-şi asume o parte din responsabilitatea faţă de protecţia mediului marin şi costier prin schimbarea atitudinii şi să înţelegă necesitatea unor acţiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre”, mai spun specialiştii Mare Nostrum.
