5.2 C
București
vineri, 15 noiembrie 2024
AcasăSpecialLacu Sărat, o staţiune abandonată

Lacu Sărat, o staţiune abandonată

Sud-estul ţării are cele două zone importante pentru turismul estival, litoralul şi Delta Dunării, dar mai avea, în urmă cu două decenii, şi o importantă infrastructură de dezvoltare a turismului balnear, aflată acum în paragină.

 

Cele patru staţiuni din Bărăgan, renumite pentru efectele tămăduitoare ale nămolului sapropelic, care a stat la baza gamelor de produse „Gerovital” şi „Pell Amar” şi aducea anual în aceste staţiuni zeci de mii de turişti, au fost abandonate de autorităţile postdecembriste. Staţiunea Lacu Sărat, situată la 5 km de Brăila, e celebră datorită lacului cu salinitate crescută. Fundul lacului e acoperit pe întreaga suprafaţă de un nămol terapeutic cu un grad foarte mare de mineralizare. Virtuţile terapeutice ale apei şi nămolului au fost puse în valoare încă din anul 1879.

În 1884, I.C. Apostolescu relata în lucrarea „Băile de la Lacu Sărat” despre un pacient care la sosirea în staţiune nici nu putea să se dea jos din trăsură şi după vreo 15 băi făcea curse lungi pe jos. Lacu Sărat are două categorii de clienţi, cei cu bilete de tratament prin Casa de Pensii şi cei ce vin vara, pe cont propriu, pentru tratamentele cu nămol. La unul dintre hoteluri, un pachet de o săptămână, cu 5 zile de tratament, 4 nopţi de cazare, plus masă, costă 295 lei. Altă  ofertă, cu 9 nopţi cazare, 10 de tratament, plus masă, costă 650 lei. Există şi o pensiune la care cazarea într-o garsonieră costă 65 lei, iar la un apartament cu 2 camere – 130 lei. Dar staţiunea nu arată prea atractiv, pentru că se simte lipsa investiţiilor din ultimii 20 de ani.

Război în instanţe

Nici n-ar avea cine să se ocupe de investiţii, pentru că de ani de zile autorităţile se luptă în instanţă pentru preluarea administrării staţiunii. Lupta se dă între Primăria Brăila şi Primăria Chiscani. După ani de procese, unele strămutate la Judecătoria Călăraşi sau  Tribunalul Braşov, Curtea de Apel (CA) Galaţi a dat dreptate Primăriei Chiscani. Prin sentinţa nr. 187/31.08.2010, pronunţată în dosarul 920/44/2008, magistraţii au obligat Primăria Brăila să plătească administratorului de drept al staţiunii, Primăria Chiscani, 686.000 lei, bani pe care municipalitatea din Brăila îi încasase cu titlul de impozite şi taxe pentru imobilele din staţiune.

Împotriva sentinţei CA Galaţi au făcut recurs Primăria Brăila şi societatea de asigurări Unita Turism Holding SA, care deţine un complex în staţiune, cumpărat la privatizare. Pe 13.01.2011, instanţa de ICCJ a menţinut sentinţa CA, dând dreptate Primăriei Chiscani şi obligând Primăria Brăila să returneze impozitele încasate ilegal. Primăria Brăila şi Unita au făcut un nou recurs, ce va fi judecat de ICCJ pe 7 octombrie. 

Bâlbâieli cu conotaţii politice

Între timp, primarul din Chiscani, Ion Crăciun, s-a gândit să îşi ia un partener mai puternic şi a lansat ideea ca dreptul de administrare să fie preluat de CJ Brăila, care ar avea bani de investiţii în dezvoltarea staţiunii. Cei de la CJ „gândesc” problema, care capătă şi conotaţii politice. Recurenţii din procesul de la ICCJ, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, şi directorul Unita Turism Brăila, Sorin Boşneag, sunt membri PSD, iar o decizie a preşedintelui CJ şi PSD Brăila, Gh. Bunea Stancu, care să-i dezavantajeze ar crea valuri în PSD înainte de alegeri. Aşa că rămâne ca CJ şi ICCJ să se pronunţe.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă