Fondul European de Pescuit, prin comisarii sai prezenti miercuri la Constanta, a anuntat alocarea unor sume uriase destinate revigorarii activitatii din domeniu. Peste 230 de milioane de euro provin din surse externe iar restul de 270 urmeaza a fi “varsati” de statul roman, ca membru UE. Banii ar putea veni deja la jumatatea acestui an, daca pana atunci statul roman va reusi sa finalizeze toata documentatia necesara, studiile de fezabilitate si sa stabileasca modul in care acesti bani vor fi dati agentilor economici privati. Reprezentantii firmelor particulare se tem ca acest proiect va esua, ca si cele anterioare, din cauza gafelor comise de autoritatile romane implicate, care in ultimii ani au tocat cateva sute de mii de euro primiti pentru alte proiecte, fara sa isi indeplineasca obligatiile asumate in fata Uniunii.
Aflat la un pas de colaps total din cauza legislatiei confuze si a rigidatii institutiilor statale din domeniu, pescuitul marin romanesc are nevoie de o minune pentru a spera sa se redreseze. Colacul de salvare a fost deja aruncat si vine din partea Uniunii Europene, care este dispusa sa aloce sume uriase pentru resuscitarea acestui sector muribund. Ramane de vazut insa daca statul roman, prin organele sale de administrare si gestionare a fondului de pescuit marin, va reusi sa prinda aceasta mana intinsa si sa faca ceva in acest ultim ceas, inainte ca totul sa se duca de rapa. Dupa cum se stie, flota de pescuit comercial a Romaniei mai are in compunere doar opt nave mari active, majoritatea vechi de peste trei decenii si cu permanente probleme tehnice. Autoritatile statului nu au facut nimic pentru ajutarea acestor firme particulare, ba chiar le-au bagat bete in roate prin promovarea unor legi confuze si contradictorii, interpretata subiectiv de un aparat birocratic, inutil de bine dezvoltat. Fara sprijin, pescadoarele noastre ruginite au ajuns sa pescuiasca anual doar in jur de 1.200 de tone impreuna, cantitate ridicola, care ne plaseaza pe ultimul loc in clasamentul statelor Uniunii cu iesire la mare. 90% din aceasta captura sunt reprezentate de sprot, care, din cauza taxelor prea mari, a ajuns prea scump pentru piata noastra, astfel incat supermagazinele prefera sa vanda conserve ieftine din Estonia, la numai 19.000 lei vechi cutia. De asemenea, din cele 25 de tone de calcan prinse anul trecut, doar aproximativ cinci au fost comercializate la noi, in timp ce restul au luat drumul pietei de peste din Istanbul. Din cauza castigurilor extrem de mici si satule de mizeriile facute de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol (CNFAP), mai multe firme constantene si-au anuntat deja intentia de a-si retrage navele. Din acest motiv, proiectul demarat de curand de Fondul European de Pescuit Marin trebuie neaparat sa se finalizeze cu o reusita. In caz contrar, vom asista la o situatie incredibila, aceea ca o tara europeana cu iesire la mare sa nu mai dispuna de nici un vas pentru exploatarea fondului existent.
Programe pe termen lung
Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina (INCDM) “Grigore Antipa” Constanta a gazduit in urma cu cateva zile o intalnire extrem de importanta, la care au participat comisari europeni, membrii din conducerea ANPA si CNAFP si nu in ultimul rand, reprezentanti ai firmelor de pescuit marin. Singurul subiect de pe ordinea de zi a fost dezbaterea unui proiect initiat de Fondul European pentru Pescuit Marin, privind revigorarea acestei activitati in Romania. Cu aceasta ocazie s-a anuntat ca Uniunea este dispusa sa aloce aproape jumatate de miliard de euro pentru modernizarea navelor de pescuit, crearea unor noi puncte de debarcare, infiintarea unui port si ajustarea flotei autohtone prin achizitionarea de noi ambarcatiuni. Directorul INCDM, Simion Nicolaev, a anuntat ca 230 de milioane de euro provin din sursa externa, in timpul ce restul, de pana la 500 de milioane, va fi suportat de statul roman, din noua sa postura de membru al Uniunii Europene. Pentru a intra in posesia acestor bani, tara noastra trebuie evident sa indeplineasca niste conditii. Astfel, ANPA, in calitatea sa de manager al actiunii, trebuie sa intocmeasca pana la finele lunii mai o Carta de Proceduri, care va indica modul in care se impart banii europeni, distribuirea efectiva urmand sa fie facuta de o Agentie de Plati, monitorizata de fostul SAPARD. Comisarii Fondului au anuntat deja ca, odata terminata documentatia, la jumatatea acestui an primele 250 de milioane de euro ar putea fi trimisi in Romania. Odata terminata toata aceasta hartogaraie, proiectul va intra intr-o noua faza. Astfel, pentru a intra in posesia banilor, fiecare societate privata din domeniu va trebui sa isi depuna la ANPA, un dosar care sa justifice necesitatea unei infuzii de capital. Va exista si o Comisie decizionala, care va indica Agentiei de Plati cine anume trebuie sa primeasca banii europeni si care este valoarea “ajutorului”.
Riscuri mari
Desi s-au aratat incurajati de acest ajutor european, armatorii si proprietarii de nave comerciale se tem ca acest proiect ar putea esua, asa cum s-a intamplat si in trecut cu alte programe similare. Astfel, daca partea romana nu termina la timp documentatia ce-i revine, Fondul European ar putea dispune blocarea finantarii si realocarea sumelor catre alte sectoare. Nu trebuie uitat faptul ca in urma cu doi ani, Uniunea a trimis cateva zeci de mii de euro pentru infiintarea unui port pescaresc. Banii au fost tocati pe inutile rapoarte si studii iar portul tot nu a aparut. Comisarii europeni Reittman si Borg au venit in vara lui 2006 la Constanta si i-au tras de urechi pe cei care au falimentat proiectul, somandu-i sa nu rateze o a doua sansa. Aceasta a aparut acum, in ianuarie 2007, si depinde doar de ANPA si CNFAP sa o duca la bun sfarsit. Ce trebuie sa inteleaga cei din conducerea ultimei institutii, in special, este ca birurile pe care le cer anual pescarilor privati sunt de natura sa distruga acest sector de activitate. Dupa cum am mai mentionat in trecut, CNFAP cere agentilor 10% din incasari, care reprezinta cateva zeci de euro pentru fiecare tona pescuita. Astfel, la cele 1.200 de tone de peste prins anul trecut (in principal speciile calcan, sprot si rechin), CNFAP a incasat contravaloarea a 120 de tone, respectiv cateva sute de milioane de lei. In Estonia, de exemplu, statul ia o taxa de doar 1,2 euro pentru aceeasi cantitate, ceea ce face ca sprotul lor extrem de ieftin sa fie vandut foarte bine in toata Europa si sa sparga mai ales piata din tarile estice. Fara comentarii!
