Cea mai rentabila afacere din zona orasului minier Anina (judetul Caras-Severin) pare sa fie cumpararea Centralei Termoelectrice. In „epoca de aur” s-a taiat pana la jumatate din varful unui munte pentru amplasarea acesteia. In loc de 4,5 milioane de metri cubi de piatra au rezultat 160.000 tone de metal. Acesta a fost cumparat de o firma patronata, potrivit localnicilor, de un grec pe care nimeni nu l-a vazut la fata.
Din impresionanta structura de altadata au mai „prins” anul 2006 doua cazane uriase, ruginite intre timp, doua turnuri de beton, folosite in trecut pentru racirea apei, si un cos de fum construit prost de la inceput (mult sub dimensiunile necesare). Centrala este protejata cu un gard si pazita, ca oamenii sa nu poata sustrage fierul.
Visul lui Nicolae Ceausescu pentru care Statul Roman a cheltuit, pana la darea centralei in functiune, in 1984, aproximativ sapte miliarde lei, se vinde acum pe bucati.
Vis de dictator
Initial, centrala avea un alt amplasament, la Bradisor. Lucrul aici a inceput in 1972. Apoi studii geologice au justificat mutarea ei la Anina, unde autoritatile vremii fusesera informate ca s-a descoperit un urias zacamant de sisturi bituminoase.
xzObiectivul ar fi putut fi construit langa Oravita, unde avea sursa necesara de apa, dar Ceausescu a decis sa fie amplasata pe locul unde rugineste astazi.
Nici o piedica nu a contat: lipsa apei – erau necesare 40.000 de tone de apa pentru racire si nu exista sursa de apa; frigul – pacura ingheata iarna pe conducte; muntele – prost amplasat de natura exact unde ar fi trebuit construita centrala. Lucrarile au reinceput in 1976, iar centrala a inceput sa functioneze in toamna anului 1984 si a lucrat pana in 1988.
Numai ca natura nu tine cont de politica de stat, iar sisturile bituminoase s-au dovedit atat de dure incat trebuiau schimbate componentele morilor de macinare la fiecare doua zile.
Primul si singurul grup energetic nu a functionat niciodata mai mult de cateva ore. Dupa patru ani in care totul in jur s-a acoperit cu un strat gros de cenusa, centrala s-a oprit.
Marire si decadere
Din anul 2002, centrala termoelectrica de la Anina a devenit proprietatea firmei „Tomini” SRL, care o taie pe bucati.
Unii sustin ca fierul se vinde pe bani buni. Altii, mai informati, sustin ca adevarata avere consta in echipamentele din magazii care nu au apucat sa fie niciodata folosite si care s-ar vinde pe sume mult mai impresionante altor centrale.
Oficial, nimeni nu stie ce se intampla cu adevarat acolo, iar reprezentanti ai patronatului cu care sa stai de vorba despre aceasta nu sunt de gasit.
Localnicii privesc in zare dupa camioanele care vin goale si pleaca pline, preocupati de povesti „din surse sigure”, cu supararea ascunsa ca din banii pe care toti romanii i-au platit pentru construirea obiectivului nu se aleg cu nimic.