In judetul Bihor, imediat dupa 1990, o parte din unitatile economice importante din zona s-au inchis, altele s-au privatizat, iar o mare parte au inceput sa lucreze in sistem lohn. Insa in ultimii ani, aceasta activitate a devenit prea putin profitabila in Romania, odata din cauza fluctuatiei euro, care a dat peste cap activitatea multor firme straine care au investit aici, dar si din cauza ca mana de lucru si manopera s-au scumpit.
Asadar, incet, investitorii lohn se retrag, existand riscul ca o mare parte din angajatii acestor firme sa ramana fara loc de munca. O zona in care la ora actuala majoritatea locuitorilor muncesc in intreprinderi care func-tioneaza in sistem lohn este si orasul Marghita, unde in ultimii ani nu au fost facute mari investitii si unde in perioada urmatoare numarul somerilor ar putea creste.
In schimb, in zona Beius-Stei functioneaza in continuare firmele fratilor Micula, iar in Oradea „Celestica” a inceput in 2005 o investitie de 100 de milioane de dolari, pe cand multe din societatile de dinainte de 1989 se afla in colaps. Statisticile arata ca din 2002 pana in acest an, numarul firmelor care lucreaza in sistem lohn s-a diminuat de la 24 la suta din totalul firmelor active la circa 16 la suta.
Majoritatea societatilor din domeniu activeaza in principal in industria textila, pielarie, confectii imbracaminte si incaltaminte. In zona Marghita, dupa 1990, cele doua fabrici mari de confectii si de incaltaminte, care au „inghitit” o mare parte din forta de munca din oras, s-au privati-zat. In primii ani activitatea a mers destul de bine, intrucat in zona au ve-nit mai multe firme din Italia si Germania care au adus de lucru, in sistem lohn.
Numai ca tot atunci a inceput si declinul fostelor embleme ale zonei Marghita. Asta, deoarece o parte din fostii angajati au renuntat la munca in cele doua fabrici pentru a-si deschide propriile afaceri, tot in sistem lohn. Astfel, in ultimul decan, s-au deschis zeci de mici intreprinderi, insa foarte putine se pot lauda acum cu o activitate intensa.
Multi au dat faliment tocmai pentru ca numarul micilor fabrici era destul de mare pentru zona respectiva, iar concurenta a adus castiguri mai mult investitorilor care, din cauza concurentei, puteau gasi mana de lucru ieftina. La ora actuala, foarte putine firme din zona pot sa se laude ca au de lucru permanent si ca scot profit.
Totodata, putini sunt patronii care asigura muncitorilor un salariu decent, intrucat forta de munca este destula, pe cand locurile de munca sunt din ce in ce mai putine.
Tot in Marghita mai functioneaza cu profit cateva fabrici din domeniul prelucrarii lemnului (mobila) si „Petrom”. Insa, in urma restructurarilor din acest an, sute de persoane din domeniul prelucrarii titeiului si-au pierdut locurile de munca. Pe langa restructurarile de la „Petrom”, in acest an s-a inchis si Rafinaria „Petrolsub” Suplacul de Barcau, care acum se afla in lichidare judiciara si unde au ramas fara locuri de munca circa 400 de muncitori.
Autoritatile nu pot explica, nici acum, cum de una dintre societatile cele mai profitabile din zona, care pana anul trecut se afla pe locul trei in topul firmelor cu cele mai mari cifre de afaceri din judet, a ajuns la lichidare judiciara. Cert este ca rafinaria era unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat.
In tot acest timp, insa, in zona Beius-Stei continua sa functioneze si sa asigure cateva mii de locuri de munca societatile fratilor Micula – „European Drinks”, „European Food” si „Scandic Distilleries”, primele in to-pul firmelor cu cele mai mari cifre de afaceri, conform datelor furnizate de Institutul de Statistica. In zona respectiva, majoritatea fortei de munca a fost absorbita de aceste societati.
In zona Alesd functioneaza „Holcim”, care a preluat vechea fabrica de ciment si cateva societati care lu-creaza tot in sistem lohn.
In Oradea, vechile capacitati in-dustriale care au fost infiintate inainte de 1989 au fost privatizate sau preluate de investitori straini. Foarte putine se pot lauda ca au rezistat, insa, in top si ca au profit. „Orser”, fostele sere din oras, au fost preluate de Maria Schutz, insa, in ultimii ani o mare parte din fosta societate a fost lasata in paragina, intrucat nu s-au facut investitii sau a fost vanduta la bucata.
Din acest motiv, muncitorii care au mai ramas la „Orser” au iesit de nenumarate ori in strada pentru a cere autoritatilor sa impiedice distrugerea serelor. In aceeasi situatie a fost si „Stimin”. Si aici, cele cateva sute de angajati au protestat de mai multe ori pentru ca nu isi primeau salariile la timp. Asta, cu toate ca firma a avut in permanenta comenzi.
Tot in municipiul resedinta de judet, la ora actuala se afla in lichidare judiciara CET II, de unde cateva sute de persoane au parasit sistemul primind ordonante.
In schimb, incepand cu acest an, compania canadiana „Celestica” a deschis o fabrica de productie a subansamblurilor electronice. Firma este amplasata in parcul Industrial Bors si in acest an a fost deschis primul modul din cele patru, cate sunt prevazute in investitie.
Industria usoara, inlocuita de „cipurile” electroniciiReorientare economica in judetul Bihor
