» Tezaurul Muzeului National de Istorie al Transilvaniei din Cluj contine bogatii care ar starni invidia bancherilor
» Bijuteriile din aur si colectiile de monede din metal pretios sunt adapostite intr-o incapere blindata
O parte din "urmele" trecutului imbracate cu zale si coif stau la loc de cinste in incinta Muzeului de Istorie a Transilvaniei. Tot aici, exista un spatiu, modest ca dimensiune, o incapere blindata in care este expus in permanenta tezaurul de pe malul Somesului. Un loc care, cu siguranta, incanta simtul estetic al privitorului. E greu de ales cea mai frumoasa piesa. Cu mii de piese de valoare, tezaurul de la Cluj se moate mandri cu podoabe romane sau cu nepretuitele monede habsburgice.
Tezaurul a fost deschis publicului in anul 1999 si cuprinde piese din aur, argint aurit si argint din vechile colectii ale Muzeului Ardelean, patrimoniu care a fost imbogatit cu piese din donatii, achizitii si piese provenite din sapaturile arheologice recente.
Sunt incluse peste 1.000 obiecte de podoaba, piese de harnasament, accesorii vestimentare si peste 3.000 de monede si medalii; unele piese sunt individuale, iar altele fac parte din tezaure de exceptie ca cele de la Boarta (Sibiu), Moigrad (Salaj), Sarmasag (Salaj), Cluj-Napoca (Str. Deleu), Vintu de Jos (Alba), Somogy (Ungaria), Cetatea de Balta (Alba) etc.
Exista vitrine pline cu banuti, monede, medalii bine securizate si asezate cu mare grija, intr-o ordine doar de specialisti cunoscuta. Colectia de la Cluj numara, printre altele, piese unicat. Un unicat mondial il constituie placuta Muzeului Ardelean, care a marcat in 1909, 50 de ani de la infiintarea Muzeului. Aici se afla si singura colectie de medalii napoleoneene din tara, care contine o treime din medaliile emise de imparatul Frantei in epoca sa. Aceasta este cea mai mare colectie de medalii napoloniene din Europa Centrala si de Est.
Sursa de inspiratie pentru realizarea artistica a medaliilor vine din antichitate. Napoleon este reprezentat ca imparat roman, cu cununa de lauri pe cap. Sunt reprezentati o serie de zei romani. Exista si motive egiptene pentru medaliile dedicate campaniei din Egipt, respectiv cu piramidele. De asemenea, exista Catedrala Notre Dame din Paris, Muzeul Napoleon (Louvre), Poarta Brandenburg din Berlin, Kremlinul din Moscova, Poarta Alcala, Podul Suspinelor din Venetia, precum si efigiile altor mari imparati si regi ai vremii, precum Francisc II al Austriei, Alexandru I al Rusiei, Frederick Wilhelm III al Bavariei si Napoleon al III-lea. Maniera de lucru a gravorilor este deosebita. Majoritatea medaliilor sunt emise in Franta, la monetaria din Paris, semnate de gravori celebri, cum ar fi Denon (care a fost directorul muzeelor infiintate de Napoleon), Galle sau Depaulis.
O parte dintre aceste piese au fost emise in Austria si se refera la evenimente legate de aceasta tara. Medaliile erau decernate la acea vreme unor personalitati sau erau emise in scop comercial. De fapt, erau un mijloc de propaganda. O alta piesa unicat este moneda hexagonala a principelui Mihail Apaffy – una din cele mai valoroase monede de aur din lume. Aceasta poate fi achizitionata la o licitatie internationala cu mai mult de 50.000 de lire sterline. Tot printre unicate se numara monedele de tip stater (tip grecesc), kosonii dacici, monede de la Alexandru cel Mare sau monede din electrum – un aliaj natural de aur si argint.
Preturi imense
Din pacate, tezaurul clujean creste foarte incet. Multe piese de valoare sunt vandute pe piata neagra, iar cele scoase la licitatii sunt prea scumpe ca sa poata fi achizitionate de institutia clujeana. "Acum zece ani, a venit la mine o doamna cu o colectie de monede americane din aur si argint ce datau de prin anul 1780, dupa proclamarea independentei. Avea 300 de piese si le vinde pentru doua milioane. Nu am putut sa le cumparam. Nu se stie cui le-a vandut, dar pentru noi a fost o pierdere extraordinara" povesteste Livia Calian, specialist in numismatica la MNIT. Un alt caz este al unei medalii emise in vremea lui Alexandru Ioan Cuza, o medalie foarte rara datorita faptului ca domnitorul roman nu avea voie sa bata medalii. "Tot in acea perioada, a venit un domn cu medalia, o raritate lucrata la Berlin.
S-a razgandit si a plecat inainte de a semna contractul. Nu stim de ce", mai spune Calian. "Sunt convinsa ca multe obiecte rare au fost scoase din tara. Mie nu mi-a controlat nimeni bagajele cand am iesit din tara. Puteam pe fundul valizei sa scot toata colectia cand am plecat la congrese si conferinte numismatice." a spus Livia Calian. "Exista piese pentru o suprafata mult mai mare de expunere. Din cauza masurilor de securitate nu ne putem arunca in valuri. Ca urmare, periodic incerc sa scot piese noi pentru expunere. Aici exista doua probleme de care trebuie sa tinem cont: influienta istorica si stiintifica dar si de estetica. Publicul neavizat este atras de frumos in primul rand. Apoi descopera povestea si i se explica importanta si valoarea piesei", spune Livia Calian.
Expozitii cu talc
Ultima modificare a facut-o in urma cu aproximativ un an cand a adus in vitrinele tezaurului 217 de medalii dedicate imparatilor romani si romano-germani. Acestea au fost realizate intre anii 1692-1705 de un singur gravor, Christian Wermur, la comanda imparatului Leopold I de Habzburg.
Tot la loc de cinstre si de mare atractie sunt bijuteriile si podoabele tezaurului. De la coliere, cercei, bratari, ace de par sau inele pentru bucle, ace de palarii, catarame din metale pretioase pana la trusa de harnasament. La prima vedere, pentru un necunoscator, poate exista o dilema. Acele minunate bijuterii batute cu perle, rubine si alte minunate nestemate, par sa fi tronat candva semet pe decolteul unei grandioase rochii de epoca. Mare poate fi surpriza privitorului cand afla ca de fapt, aceste bijuterii au impodobit cu sute de ani in urma pieptul zvelt al unui mandru armasar de parada.
In apropiera trusei de harnasament se afla celebrele bijuterii descoperite la descarcarile arheologice de la Polus Center. De origine gepida, bijuteriile sunt din aur de o puritate exceptionala. S-au pastrat intacte de-a lungul secolelor, cu stralucirea si manopera maestrului care le-a confectionat. Ca ele sunt si altele ce asteapta sa fie descoperite de publicul vizitator. Sunt singura marturie ca istoria nu s-a scris degeaba si ca merita sa o descoperi la fiecare pas ce-l faci in piateta ingusta, prafuita pe care astazi nu o strabat decat pasii pietonilor grabiti. Poate unii mai aud scartaitul rotilor de carute sau copitele cailor ce au trecut pe acolo.