Economia timiseana se confrunta cu un paradox. Sesizat de numerosii investitori straini sau autohtoni, cunoscut de autoritatile locale si ignorat de cele centrale. Este vorba de starea infrastructurii rutiere, vitala pentru mediul de afaceri, dar si pentru comunitate.
Dezvoltarea economica pe care Timisul a cunoscut-o in ultimul deceniu s-a produs pe fondul unui dezinteres cvasitotal pe care guvernele l-au manifestat pentru acest aspect. Nimeni nu poate cuantifica pagubele produse judetului de starea execrabila a celor mai importante sosele din zona, nimeni nu a contabilizat numarul si dimensiunile investitiilor care ne-au ocolit din aceasta cauza.
Culmea cinismului este ca se vorbeste la Bucuresti de ani de zile, cu mult aplomb, despre necesitatea si planurile realizarii autostrazii de pe Coridorul IV Paneuropean, fiind prezentate inclusiv solutii de finantare si termene de proiectare si executie, inca de pe vremea lui Miron Mitrea. Totul pe principiul ca hartia si ecranele televizoarelor suporta orice.
Cert este ca anul trecut in Romania nu s-a construit nici un metru de autostrada, cu atat mai putin in Banat. Intre timp se lucra de zor la drumurile din Moldova, sub atenta indrumare si totala implicare a cuplului Mitrea – Sechelariu. Probabil pentru a atrage puhoiul de investitori care asteptau la granita de est a tarii.
In acelasi timp, vecinii nostri maghiari lucrau si ei in est. Insa, numai pentru a prelungi pana la Szeged reteaua de autostrazi, inceputa de la granita cu Austria. Iar ultimii 50 de kilometri i-au dovedit in mai putin de un an, fapt care a produs o bucurie mai mare la Timisoara decat in orasul maghiar infratit, de care ne despart doar o suta de km. Calatoria la Viena chiar a devenit o placere.
In schimb, un drum cu masina la Bucuresti a fost, este si va fi un calvar. Ne-am bucurat, in urma cu doi ani, ca un guvern s-a gandit si la noi si a decis sa refaca soseaua care leaga cele doua municipii timisene si sa construiasca o bucata de centura in partea de nord-est a Timisoarei. Multumim din inima Guvernului… japonez, caci despre el este vorba.
Din pacate, multumirile se opresc aici. Pentru ca licitatia, organizata dupa toate standardele internationale, a fost adjudecata de o firma din Grecia. Care in doi ani a reusit performanta sa execute o treime din lucrare. Noroc cu ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. Care ne-a luat o piatra de pe inima zilele trecute, cand ne-a anuntat ca in noiembrie totul va fi gata. Sa fie iminenta remaniere de vina pentru acest optimism dus pana in pragul inconstientei?
