Seria de nouă cutremure produse în interval de doar o săptămână în zona centrală a judeţului Galaţi a pus pe gânduri autorităţile. La şedinţa de ieri a Comandamentului Naţional, premierul Victor Ponta a făcut apel la calm, iar experţii sosiţi de la Bucureşti încearcă să afle despre ce ar fi vorba.
„Nu trebuie să intre nimeni în panică, suntem în monitorizarea fenomenelor cu tot ceea ce ţine de instituţiile statului şi de partea tehnică. Cunoaştem fenomenul şi îl monitorizăm”, a spus premierul. Ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu, a precizat că după ce sâmbătă echipa de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) a instalat seismografe, ieri s-a deplasat în zonă şi o echipă de la Universitatea de Construcţii din Bucureşti, în subordinea căreia este Institutul Naţional de Geodezie. Criza a apărut pe 23 septembrie, când localnicii din satul Izvoarele, comuna Slobozia Conachi, s-au plâns că ziua şi noaptea gospodăriile le sunt zdruncinate de mişcări de pământ, însoţite de „bubuituri” ce vin din pământ. Mobila este săltată cu câţiva centimetri, iar tablourile cad de pe pereţi. Sătenii descriu fenomenul ca fiind diferit de cutremure. Spun că mai degrabă „se umflă pământul”.
„E clar că nu sunt cutremure”, spun specialiştii
Prefectul Galaţiului, Cătălin Bocăneanu, a cerut sprijinul specialiştilor de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. Sâmbătă, o echipă de seismologi a instalat la Izvoarele, Schela şi Negrea câte un seismograf şi o instalaţie de înregistrare a undelor sonore. Timp de 14 zile va fi înregistrată activitatea seismică, după care vor fi prelucrate datele. După ce au analizat zona şi au stat de vorbă cu oamenii, cercetătorii au tras o concluzie: „Clar, nu este vorba despre cutremure. Ar putea să fie pungi cu apă, sau cu gaz, nu neapărat gaz metan sau de sondă. Poate să fie şi o pungă de aer care este împinsă de un lichid şi duce la o presiune care creează microfisuri sau chiar fisuri. În momentul în care iese la suprafaţă acest gaz, ce o fi el, se aud bubuituri, pentru că sparge o rocă mai densă şi se eliberează energia”, a spus Mihail Diaconescu, cercetător în cadrul INFP.
Posibilă legătură între inundaţii şi cutremure
Directorul ştiinţific al INFP, dr. Mircea Radulian, nu a exclus ipoteza ca una dintre cauzele acestor fenomene să fie reprezentată de cantităţile imense de apă infiltrate în sol după inundaţiile produse în zonă în perioada 11-13 septembrie: „Sunt mai multe posibilităţi. În zilele acestea sunt cutremure în zonă, nu putem neglija acest lucru şi este vorba de cutremure destul de apropiate de zona despre care vorbim. Este posibil ca undele seismice care ajung în zona satului Izvoarele să întâlnească un sol îmbibat cu apă. Dacă e argilă, atunci când este îmbibată cu apă, se umflă, se deformează şi nu este exclus să avem de-a face cu cavităţi care o dată cu venirea undelor seismice să provoace un gen de explozii locale, care să producă şi acel zgomot despre care vorbesc localnicii”, a precizat Mircea Radulian. La studiul cauzelor nu poate fi exclus şi faptul că în zonă este şi schela petrolieră a Petrom, din comuna Schela, terenurile fiind în exploatare.
După inundaţii, cutremure
Inundaţiile au afectat 39 de localităţi, zona Slobozia Conachi fiind cea spre care s-au revărsat apele. Au fost evacuate 8.265 de persoane, majoritatea fiind cazate la rude şi cunoştinţe. Au fost inundate 3.443 de locuinţe, dintre care 71 au fost distruse. Au fost avariate 747 de poduri şi podeţe şi au fost inundate 3.947 ha de culturi agricole, 770 ha păşune, 150 ha pădure.
Cinci cutremure cu epicentrele în Poligonul Militar Smârdan
Chiar dacă mişcările de pământ au fost semnalate în satul Izvoarele din comuna Slobozia Conachi, epicentrele sunt la câţiva kilometri, în zona localităţilor Negrea şi Schela. În cazurile a cinci dintre cele nouă cutremure, epicentrele au fost la nord-est de Negrea şi la nord de Cişmele, în zona Poligonului Militar de la Smârdan, trei s-au produs la sud de Schela, iar unul între Negrea şi Schela. Poligonul se întinde pe 8.500 ha, având 5-6 km lăţime şi 16 km lungime. Este una dintre bazele forţelor terestre, aici efectuându-se trageri cu muniţie reală cu toate categoriile de armament. Amatorii de teorii ale conspiraţiei şi-ar putea lăsa fantezia să zburde, dar eventualele „teorii” despre cutremure produse de experimente militare sunt contrazise de faptul că zona epicentrelor e mai extinsă decât poligonul.
Graficul mişcărilor
Primele două cutremure s-au produs simultan pe 23 septembrie, la ora 13.08, cu magnitudini de 3, respectiv 2,8. Alte două cutremure au avut loc în noaptea de 24 spre 25 septembrie. Primul, cu magnitudinea 3,3 s-a produs la ora 3.36, cel de-al doilea, cu magnitudinea 3,4, s-a produs la ora 5.50. Pe 25 septembrie s-au produs alte două cutremure. Unul cu magnitudinea 2,8 s-a produs la ora 17.05, iar cel de-al doilea, cu magnitudinea 3,2, s-a produs la ora 18.43. Pe 27 septembrie, la ora 19 şi 11 minute, s-a produs al 7-lea cutremur, cu magnitudinea 3,2. Duminică seara, la ora 21.10, s-a produs un cutremur cu magnitudinea 3,9; ieri dimineaţă, la ora 8.01, s-a produs al nouălea cutremur, cu magnitudinea 3,6.
