Judeţul Brăila a rămas fără prefect şi fără preşedinte al consiliului judeţului exact atunci când era nevoie de ei. Judeţul se afla sub avertizarea cod roşu pentru viscol şi sub stare de alertă şi era nevoie ca prefectul Gheorghi Obreja şi preşedintele CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu să coordoneze operaţiunile de intervenţie în condiţiile în care situaţia era dramatică.
Miercuri, erau izolate între zăpezi 14 localităţi, cu 6.900 de locuitori. Erau autovehicole blocate pe drumurile înzăpezite şi ocupanţii acestora plecaseră pe jos, în încercarea de a se salva în prima aşezare care le-ar ieşi în cale.
Aceştia trebuiau găsiţi şi salvaţi. Erau şi câteva cazuri de bolnavi care trebuiau preluaţi din satele înzăpezite şi duşi la spitale. După viscolul de miercuri, ieri numărul localităţilor brăilene izolate în troiene crescuse la 53.
În total erau izolaţi peste 15.000 de locuitori. Guvernul voia să ajute cu forţe de intervenţie şi alimente de primă necesitate, dar nu prea avea cu cine să discute. La „cârma” judeţului se afla doar subprefectul Cătălin Grosu, care la videoconferinţă nu a prea dat impresia că ar şti foarte bine care este situaţia din judeţ şi de ce intervenţii este nevoie. Prefectul Gheorghi Obreja era blocat în zăpezi, iar preşedintele CJ Brăila, Gh Bunea Stancu era plecat la schi. „Ca să văd dacă merge deszăpezirea şi fără mine”, a explicat Stancu.
Prefectul Brăilei, aproape demis
Prefectul de Brăila, Gheorghi Obreja, a comis o gafă care i-ar putea aduce demiterea la numai câteva luni de la numire. În urmă cu două zile, nu se dovedise foarte stăpân pe situaţie în punerea la dispoziţie a datelor cerute de vicepremierul Liviu Dragnea în legătură cu măsurile ce ar fi trebuit luate în judeţul Brăila după instituirea stării de alertă. Ca să recupereze din imaginea şifonată, demonstrându-şi preocuparea, prefectul a plecat miercuri dimineaţă în judeţ, ca să constate la faţa locului cum stau lucrurile.
A rămas înzăpezit între localităţile Gemenele şi Movila Miresii, la 40 km de Brăila. „Am plecat de la ora 4.30 dimineaţă să verific situaţia din teren. Când am plecat drumurile erau bune, deschise, dar a început viscolul, ninge, în spate se blochează drumuri, în faţă se blochează drumuri”, a explicat Gheorghi Obreja.
Când a fost întrebat de reprezentanţii presei care este situaţia din judeţ, le-a recomandat să îi întrebe pe cei de la ISU Brăila, pentru că el nu ştie situaţia din cauză că nu are nimic de notat. În locul lui, Obreja, a preluat coordonarea intervenţiilor subprefectul Cătălin Grosu, care la videoconferinţă îi mărturisea lui Dragnea: „de jumătate de zi ne chinuim să îl scoatem de acolo pe prefect”. Dragnea a spus despre acesta că „s-a lăsat înzăpezit”. Mai târziu, prefectul avea să fie condamnat la izolare chiar de oamenii lui. Miercuri, la 14.30, comandamentul de iarnă de la Brăila a închis toate drumurile din judeţ.
Ieri, după 24 de ore, prefectul Gheoghi Obreja era în continuare blocat în zăpezi. Şi cum probabil că nimeni nu îi adusese ceva de notat, probabil că nici acum nu ştie care este situaţia din judeţ.
Demitere în bloc, doi prefecţi şi-un subprefect
Miercuri seara, vicepremierul Liviu Dragnea anunţa că vor fi demişi doi prefecţi şi un subprefect. Urma doar să înainteze „nominalizările” premierului Victor Ponta, care urma să stabilească şi modalitatea de punere în practică, pentru că este necesară emiterea unor hotărâri de guvern. Demiterea prefectului de Brăila este sigură. La bursa pariurilor din administraţia brăileană era dilema dacă va fi demis şi subprefectul de Brăila, Cătălin Grosu. Printre cei demişi ar urma să fie şi prefectul Constanţei, Eugen Bola, acuzat că nu ar fi gestionat optim codul roşu din judeţ.
Poliţist la Tărlungeni, de dragul Prefecturii
Gheorghi Obreja, preşedintele PC Brăila şi patron al unei mici firme de construcţii a ajuns prefect la „masa verde”. La negocierile din cadrul USL, postul de prefect revenise Alianţei de Centru Dreapta (ACD) PNL-PC, în condiţiile în care PSD-ului îi revenise candidatura USL la preşedinţia CJ Brăila, pentru liderul PSD Brăila, Gh Bunea Stancu. La negocierile din cadrul ACD, postul de prefect a revenit PC Brăila, dar cum nu aveau un om potrivit pentru, conservatorii au renunţat la numirea prefectului în favoarea liberalilor. Conducerea PNL Brăila a numit-o prefect pe Mihaela Marcu, directoarea adjunctă a DGFP Brăila, care mai fusese prefect al judeţului în Guvernul Tăriceanu şi demonstrase că ştie bine administraţie. Ulterior, conservatorii au revendicat funcţia de prefect pentru Obreja. Marcu a fost demisă, pentru a-i face loc lui Obreja. Dar Obreja nu era funcţionar public, aşa că Marcu a fost numită iar prefect de Victor Ponta, până când Obreja avea să devină funcţionar public.
În „graficul” numirii lui Gheorghi Obreja în funcţia de prefect a fost înregistrat şi un episod ridicol. După ce a urmat cursurile de funcţionar public, el a devenit funcţionar public debutant. Apoi, Obreja s-a angajat, pentru o perioadă de trei luni, la Poliţia Locală din comuna Tărlungeni, judeţul Braşov. Ca poliţist local clasa 1, Obreja a încasat un salariu de 1.236 lei. La sfârşitul perioadei de stagiu, a fost numit funcţionar public definitiv. Atunci, prefectul Mihaela Marcu a fost demisă pentru a 3-a oară şi Gheorgi Obreja, poliţistul local din Tărlungeni, a fost transferat în funcţia de prefect al Brăilei.
Dubii, suspiciuni, „tâmpenii”
După numire, majoritatea liderilor politici din Brăila şi-au declarat rezervele în legătură cu faptul că Obreja ar putea îndeplini o astfel de funcţie. „Despre Gheorghi Obreja nu cred că se poate ridica la nivelul de a putea să gestioneze toate problemele ce sunt legate de judeţul Brăila”, a declarat deputatul PNL Vasile Varga, iar deputatul PSD Mihai Tudose a fost mai tranşant: „Eu respect dreptul ACD-ului de a numi oameni acolo, dar asta nu înseamnă că pot să facă orice tâmpenie”!
