Perimetrul arheologic al cetăţii dacice de la Sarmizegetusa Regia a fost în sfârşit curăţat de deşeurile abandonate aici de peste 30 de ani, aşa că turiştii nu vor mai fi deranjaţi de blocurile din beton, şinele de cale ferată şi vagoneţii de mină. Ca să se întâmple acest lucru a fost nevoie, însă, de vizita ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, care a vizitat situl istoric de aici la sfârşitul lunii aprilie 2010. Aşa s-a reuşit obţinerea aveizelor necesare acestei operaţiuni, care au fost eliberate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi de către Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina.
Transfer către administraţia judeţeană
Blocurile de beton au fost fragmentate de către angajaţii SC Drumuri şi Poduri SA Hunedoara şi scoase din incinta cetăţii dacice şi urmează să fie utilizate pentru consolidarea drumului judeţean ce asigură accesul în cetate, iar restul materialelor au fost îndepărtate din incintă. „Am reuşit să îndeplinim unul dintre obiectivele pe care ni le-am propus. Este un prim pas în direcţia conservării şi punerii în valoare a cetăţilor dacice. De asemenea, este o promisiune pe care am făcut-o la sfârşitul lunii aprilie şi pe care am îndeplinit-o, în ciuda vremii care a îngreunat această acţiune. Grupul interministerial constituit la începutul acestui an are ca obiectiv principal elaborarea cadrului legal de administrare a zonei cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi sperăm ca în cel mai scurt timp să putem realiza transferul administrării arealului către autorităţile judeţene” a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi. Transferul către CJ Hunedara se va realiza şi pe considerentul că această instituţie este în măsură să depună cereri pentru proiecte de finanţare europeană. „De asemenea, se studiază posibilitatea transferului Parcului Natural Grădiştea Muncelului, astfel încât să se facă un management integrat, să fie un parc natural şi arheologic”, a mai spus prefectul de Hunedoara. Anul trecut, oficialii judeţeni au realizat că vestigiile inestimabile de Sarmizegetusa Regia nu sunt în proprietatea nimănui, aşa că patrimoniul nostru naţional putea liniştit să dispară fără urmă. Situaţia era cu atât mai gravă cu cât perimetrul arheologica fost în numeroase rânduri ţinta căutătorilor de comori şi până acum există trei dosare constituite din această cauză.
Comori readuse la viaţă
Isteria căutătorilor de comori a fost declanşată în anii 1999-2000, după ce în zonă au fost descoperite adevărate comori: monede de aur denumite „kosoni”, precum şi monede de argint, aproape la fel de preţioase. Înarmaţi cu detectoare de metale sofisticate, aduse din străinătate, modernii căutători bat zilnic traseele cunoscute sau mai puţin cunoscute de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru sau Piatra Roşie. Cu greutăţi care depăşesc opt grame, monedele de aur sunt deosebit de bine cotate pe piaţa externă, ceea ce a determinat o mulţime de persoane să se ocupe exclusiv de căutarea preţioaselor monede. Şi vechii bani din argint masiv au suscitat un interes suficient de mare pentru ca braconierii să sape gropi în perimetrele arheologice. Sute de hectare de teren din jurul cetăţilor Costeşti, Blidaru şi fosta capitala Sarmizegetusa Regia – alaturi de cele de la Piatra Roşie şi Băniţa – au fost incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, dar oficialii din ţara noastră nu s-au gândit până acum să le dea cuiva în administrare
