Ştrandul „Neptun” este cel mai mare de pe o apă curgătoare din România.
Criza economică i-a lovit pe arădeni la buzunar. Cei care nu-şi mai pot permite un concediu pe litoralul Mării Negre au o ofertă la îndemână, cu bani mai puţini şi cazarea cu costuri zero: ştrandul „Neptun”, de pe malurile Mureşului. Şi în acest an au fost investite sume mari în amenajarea bazinelor, iar arădenii vin în număr mare pe ştrand. Însă mulţi dintre ei regretă vremea teraselor şi a petrecerilor care aveau loc aici în tot sezonul estival. La terasele arădene de pe malul Mureşului veneau inclusiv timişoreni.
Ştrand după modelul Ungariei
Ştrandul arădean „Neptun” este cel mai mare din vestul României şi este cunoscut drept cel mai mare ştrand din Europa de Est situat pe malul unei ape curgătoare. Are o suprafaţă de peste 60 de hectare şi este organizat cu căsuţe tip camping, cu bazine cu apă termală după modelul celor din Ungaria.
În fiecare an, ştrandul „Neptun” din Arad se deschide la 1 mai. De câteva luni, vizitatorii ştrandului arădean se bucură de beneficiile apei termale. Prin forajul realizat a fost captată sursa de apă termală şi adusă la suprafaţă la o temperatură de 35-37 grade şi au fost amenajate două bazine de relaxare şi hidromasaj. Dar noutăţile anului 2011 nu se opresc aici. Ştrandul pentru copii, amenajat în zona dinspre Podul Decebal, are bazine noi şi modernizate, deservite de instalaţii de încălzire a apei cu panouri solare, un tobogan uriaş, loc de joacă pentru copii, plajă cu gazon şi grupuri sanitare noi. Tot din acest an, iubitorii sporturilor cu mingea au la dispoziţie terenuri de fotbal sau volei pe nisip. Sumele investite sunt mari.
Astfel, numai pentru acest sezon au fost construite noi grupuri sanitare în valoare de 337.025 lei, iar amenajarea ştrandului pentru copii a costat 1.016.189 lei. Pentru proiectarea şi execuţia forajului pentru apa geotermală, autorităţile locale au investit 2.017.868 lei, pentru panourilor solare la ştrandul pentru copii 1.090.000 lei, pentru tobogan au plătit 79.050 lei şi lucrările de mărire a capacităţii bazinelor au costat 78.200 lei.
Distracţie tot mai puţină pe ştrandul arădean
Lucrările de modernizare pentru noul sezon au avut în vedere şi aspectul general al zonei comerciale, unde au fost eliminate construcţiile abandonate, au fost reamenajate aleile, au fost create şi au fost reabilitate spaţii verzi. Însă, arădenii regretă perioada anilor trecuţi, când o adevărată viaţă de noapte se desfăşura pe ştrandul „Neptun”. Veneau tineri din Timişoara şi chiar din Ungaria şi petreceau până-n zori la zecile de terase cu program nonstop. Însă impozitele şi taxele, pe de-o parte, restricţiile impuse de municipalitate, pe altă parte, au dus la închiderea a tot mai multe terase şi cluburi, iar atmosfera de petrecere aproape a dispărut.
Comercianţii spun că au fost nevoiţi să ridice preţurile, iar taxa de 2,5 lei de persoană pentru intrarea în zona teraselor este mare în perioada de criză şi îi descurajează pe arădenii dornici de distracţie. Dacă la o terasă pe ştrand petrec până la o anumită oră, la cluburile din oraş distracţia durează până-n zori. Comercianţii spun că afacerile le merg tot mai rău şi se gândesc să-şi lichideze activităţile din această zonă. „Este nerentabil să mai rămân la ştrand, mai bine îmi văd de clienţii din oraş”, a spus unul dintre comercianţi.
Primăria câştigă bani frumoşi de la ştrand
O zi pe ştrandul „Neptun” nu e tocmai ieftină. Intrarea costă 10 lei pentru întreaga zi. După modelul piscinelor din Europa, după plata tarifului de intrare, fiecare turist primeşte o brăţară rezistentă la apă cu care se poate intra şi ieşi de pe ştrand. La terasele care au mai rămas, o bucată de pizza costă 4 lei, o porţie de cartofi prăjiţi, 3 lei. Berea Golden Brau, la pahar din plastic, este 3 lei, iar una la sticlă, peste 4 lei. Un langoş costă 3 lei, o cafea este vândută cu 2,5 lei şi o îngheţată cu trei lei. Primăria organizează diverse evenimente pe ştrand şi concerte.
Câţi arădeni au mers la ştrand
În acest an, multe familii care nu au avut posibilitatea să-şi petreacă concediul la mare au rămas pe malurile Mureşului. Recordul de vizitatori a fost în zilele de 9 şi 10 iulie, când au intrat la ştrand 13.000 de persoane, iar sumele încasate de administraţia ştrandului din vânzările de bilete şi alte servicii au atins aproximativ 100.000 de lei. În săptămâna 11-17 iulie, când au fost temperaturi deosebit de ridicate, au venit la ştrand peste 22.000 de vizitatori, iar cel mai mare aflux a fost înregistrat la sfârşit de săptămână. Valoarea încasărilor din biletele de intrare şi celelalte servicii oferite a fost de aproximativ 135.000 de lei.
