Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” din Constanţa păstrează, pe rafturile sale, cărţi rare, volume cu autografe celebre sau cu file aurite.
Din colecţiile speciale ale bibliotecii constăţene, deosebit de valoroase sunt cărţile vechi de sute de ani, păstrate cu grijă în depozitul de la subsolul instituţiei, alături de celelalte volume, cerute deseori cu mare interes de către cititori. Cea mai veche lucrare din colecţia bibliotecii constănţene este o carte-album, „Liber chronicarum”, scrisă de medicul umanist german Hartmann Schedel. Cartea a fost tipărită la Nürnberg, în 1493 şi a fost cumpărată în anii ’70 de la un anticariat, cu 70.000 de lei, sumă care la vremea aceea era preţul unui autoturism. Cel mai bogat album ilustrat este un incunabul, termen care în latină înseamnă „scutec”, iar prin extensie desemnează perioada de început de tipar. Autorul a realizat o cronică a lumii, adunând date de la facerea lumii până la 1493. Cartea este scrisă în latină cu caractere gotice. Coperţile sunt din piele. În acest incunabul apar şi relatări despre istoria Ţărilor Române de până în 1490.
Tipărituri valoroase
Printre cărţile păstrate la loc de cinste pe rafturile bibliotecii din Constanţa se află „Operele” lui Marcus Iulius Cicerones, volum realizat în atelierul tipografic al lui Aldus Manutius, în 1547. Ca unicat, există o ediţie a operelor lui Ovidius, tipărite în sec. al XVII-lea. Cărţile lui Ovidius pot fi consultate în baza unei solicitări, ele aparţinând fondului de tezaur. De asemenea, se păstrează o lucrare a lui Vergilius, din secolul al XVI-lea. Noul Testament de la Bălgrad, din 1648, scris cu caractere chirilice, a fost refăcut în atelierul bibliotecii şi reprezintă unul dintre primele documente de limbă românească.
Semnătura lui Arghezi, la Constanţa
Un loc important în colecţiile instituţiei de cultură este dedicat cărţilor cu autografe şi semnături în original aparţinând lui Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Octavian Goga sau prinţului George Cantacuzino. Un unicat pentru zona Dobrogei este prima ediţie a poeziilor lui Eminescu, în acelaşi timp singura ediţie de poezii care a fost editată în timpul vieţii poetului, în 1884, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu.
La fel de important este şi volumul cu primele poezii ale lui Alexandru Macedonski. O carte deosebită prin felul cum a fost legată, cu fir de aur, este o Antologie de versuri populare din 1856.
Carte de numai 2 cm
Cea mai mică apariţie editorială din biblioteca constănţeană este o curiozitate bibliofilă de „format liliput”, cum spun bibliotecarii, pentru că are în jur de 2 cm şi reprezintă un fragment din Tora, Biblia evreilor. La polul opus, găsim pe raft un atlas gigantic, de aproximativ 1 m lungime. Tot de dimensiuni generoase şi în condiţii grafice deosebite este şi Coranul, donat în anul 2009 bibliotecii de către Consulatul Turciei la Constanţa. 
Cărţi păstrate în condiţii speciale
În prezent, cărţile vechi sunt depozitate în locuri ferite de praf şi lumină. Din păcate, nu există posibilităţi de a le expune şi pentru public, neexistând săli speciale, dotate cu vitrine securizate şi fără umiditate. În ceea ce priveşte „Liber chronicarum”, bibliotecarii constănţeni speră să scaneze această carte şi să o prezinte cititorilor în formă digitală, pentru a proteja originalul, iar acest lucru ar fi posibil doar la Biblioteca Academiei, datorită dotării tehnice performante. În ceea ce priveşte valoarea acestor volume, la cartea veche, preţurile depind de vechime, dar şi de starea de conservare a volumelor. Unele incunabule, spre exemplu, pot costa şi câteva milioane de euro.
