Baia Mare, Satu Mare şi Zalău nu se pot baza în 2012 pe un buget, în total, mai mare de 550 de milioane de lei.
Evoluţia bugetelor din România se reflectă în acest an, mai mult decât în perioadele precedente, prin banii veniţi din fondurile europene. Investiţiile de sute de milioane de euro, prin astfel de fonduri, ce au fost anunţate în diferite oraşe din Transilvania au ridicat mult bugetele respectivelor municipii. Există, însă, şi destule zone codaşe la cerut bani europeni, iar „timiditatea” lor se reflectă cel mai bine în bugetele locale.
Sălajul, din care provine noul ministru al Economiei, Lucian Bode, este un judeţ codaş din acest punct de vedere, iar Zalăul, reşedinţa de judeţ, se „mândreşte” cu unul dintre cele mai mici bugete. Puţin peste 100 de milioane de lei are la dispoziţie oraşul sălăjean, iar din aceşti bani, 91 de milioane reprezintă veniturile bugetului de funcţionare.
Subvenţiile de la bugetul de stat înseamnă puţin peste un milion de lei, în condiţiile în care, pentru echilibrarea bugetului local, Consiliul Judeţean Sălaj a alocat alţi 172.000 de lei. Finanţarea cheltuielilor descentralizate, ale celor de personal din instituţiile de învăţământ preuniversitar sau ajutoarele pentru încălzire cu lemne sunt câteva din domeniile în care se vor duce banii Zalăului în acest an. Veniturile bugetului de dezvoltare depăşeşte puţin peste 10 milioane de lei, iar în acest capitol intră şi sumele modice, în comparaţie cu alte oraşe, ce vor intra în urma finanţărilor europene.
De un buget nu cu mult mai mare dispune municipiul Satu Mare. Consiliul Local a aprobat, săptămâna trecută, suma de 183.559.300 de lei pe care reşedinţa judeţului cu acelaşi nume o are la dispoziţie în 2012.
Din aceşti bani, 158 de milioane reprezintă bugetul de funcţionare, iar diferenţa de 25 de milioane de lei va fi îndreptată către secţiunea de dezvoltare. Nici în Satu Mare nu vor apărea multe investiţii din bani publici în 2012, astfel că doar 16 milioane de lei au fost alocaţi în acest scop.
O explicaţie pentru bugetul mai mic decât în alţi ani în Satu Mare este încasarea cu 41 de milioane de lei mai puţin din impozitele pe clădiri. Mulţi proprietari şi-au reevaluat negativ imobilele, tocmai pentru a plăti un impozit mai mic.
„Am înregistrat o scădere semnificativă a impozitului la clădiri. Deşi avem acelaşi volum, în loc ca veniturile încasate din impozitul pe clădiri să crească, am înregistrat o scădere. Este un paradox, dar asta se întâmplă atunci când proprietarii îşi devalorizează clădirile la baza de valoare a pieţei, una mult mai mică decât în anul 2008, spre exemplu. Este un lucru corect şi perfect legal, chiar dacă nouă, ca şi primărie, nu ne convine deloc acest lucru”, a declarat primarul oraşului Satu Mare, Iuliu Ilyes.
Baia Mare, cea mai tare
Baia-Mare este „regina” oraşelor din nordul Transilvaniei, cu un buget mai mare decât a celor două oraşe prezentate mai sus. Consiliul local băimărean a aprobat un buget de 240 de milioane de lei, mai mic, însă, decât cel înregistrat în 2011.
Această sumă a reieşit după ce, la capitolul venituri, consilierii locali au aprobat suma de 265 de milioane de lei, la cheltuieli au fost alocate 274 de milioane, în timp ce opt milioane au fost reprezentate de către împrumutul intern.
Investiţii europene
Baia Mare, chiar dacă nu are un buget foarte mare, beneficiază în 2012 de fonduri nerambursabile în valoare de 9.543.000 de lei. Marea majoritatea a acestor bani se va duce la capitolul „Învăţământ”, acolo unde două colegii din oraş urmează să fie extinse. „Am creionat un proiect de buget destul de bine structurat, cu investiţii pe mai multe capitole, însă nu am exagerat. Dacă nu ar fi această situaţie economică, cred că ne-am fi permis mai multe”, a declarat primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş.
