Agricultura ecologică din nordul Dobrogei a câştigat lupta cu criza. Cu 40.000 de hectare acreditate pentru produse bio, judeţul Tulcea este primul din ţară în producţia bio care nu este afectat de recesiune. Inginerul Gheorghe Gheorghe este unul dintre fermierii care derulează cu success a-faceri cu produse ecologice în Tulcea. „În urmă cu cinci ani, când am hotărât să convertesc întreaga fermă de 460 hectare pe producţie ecologică, colegii m-au considerat nebun. Îmi spuneau că fără îngrăşăminte chimice şi pesticide voi pierde războiul cu buruienile. M-am ambiţionat să le arăt că nu aveau dreptate. În locul îngrăşămintelor chimice am folosit doar gunoi de grajd, iar buruienile le combat cu sapa. De cinci ani nu am mai adus un gram de chimicale în fermă, iar producţiile nu au scăzut, cum previzionau colegii, ci s-au dublat”, povesteşte inginerul convertit în fermier.
Afacerea sa cu produse bio a întâmpinat însă şi obstacole la început. „Am început cu legumele ecologice, dar am renunţat pentru că nu am găsit piaţă de desfacere în România, iar pentru export, atunci, nu eram pregătit. Între timp, mi-am dat seama că marketingul este o altă meserie. Asta am înţeles-o după ce am realizat cantităţi foarte mari de cereale ecologice şi nu aveam cui să le vând, pentru că în România nu au căutare astfel de produse”, mai spune Gheorghe Gheorghe.
Fermierii tulceni exportă anual zeci de mii de tone de grâu, in şi floarea-soarelui tratate ecologic, în Italia şi Germania dar şi în alte ţări europene. Ca şi inginerul Gheorghe, mulţi alţi fermieri tulceni şi-au dat seama că accesul pe pieţele internaţionale nu se putea face decât prin acţiuni profesioniste de marketing. Pentru a ieşi din impas, fermierii tulceni au constituit cea mai mare asociaţie a fermierilor ecologişti din România, botezată „Delta Dunării Organics”. „În doi ani am obţinut accesul pe toate pieţele mari de produse agricole ecologice din Europa. Acum produsele noastre, cu sigla «Delta Dunării Organics», sunt foarte apreciate, iar fermierii au contractat producţiile pentru următorii cinci ani. Preţul obţinut este cu 30-40 la sută mai mare, comparativ cu al produselor clasice, iar la unele produse este dublu”, spune Petrişor Petrescu, preşedintele asociaţiei. Fermierii din această asociaţie furnizează zeci de mii de tone de grâu dur pentru producerea celebrelor paste ecologice italiene. Alte zeci de mii tone de seminţe ecologice de floarea-soarelui ajung în cea mai mare fabrică de ulei alimentar ecologic din Germania, iar cantităţi mari de seminţe de in din ferme ecologice din Deltă constituie materie primă pentru fabrici de medicamente din Europa”.
De la vameş la agricultor
Petrişor Petrescu este la rândul său, comerciant de produse ecologice. „În urmă cu un deceniu eram vameş. La îndemnul unui amic, am cumpărat o combină cu credit din bancă şi am închiriat-o unui fermier. Din chirie nu puteam plăti rata la bancă şi m-am hotărât să devin fermier. Am concesionat o fermă în Deltă, iar ambiţia mea era să fac agricultură ecologică. Am plecat de la ideea că rezervaţia ecologică din Deltă este un atu pe care îl pot folosi pentru promovarea produselor realizate după reguli bio. Am atras alături de mine zeci de fermieri, iar acum asociaţia noastră realizează produse ecologice pe 20.000 de hectare, jumătate din terenurile acreditate pentru astfel de produse din nordul Dobrogei. În Deltă mai sunt aproape 40.000 hectare care se pretează la producţie ecologică, iar fermierii de aici au început conversia produselor. În doi ani, întreaga agricultură din Deltă va fi bio”, spune Petrescu.
Consultanţă daneză
O altă asociaţie de acest gen s-a constituit în preajma Munţilor Măcin. „Procesatori de produse bio din Danemarca au oferit consultanţă gratuită proprietarilor de teren agricol din vecinătatea parcului şi am acreditat 15 ferme mici care realizează produse ecologice pe 1.000 de hectare. În următorii trei ani, când vom finaliza proiectul, peste 15.000 hectare din vecinătatea parcului vor exporta toată producţia de cereale, legume, struguri şi vin în Danemarca sub sigla de produse bio «Hercinic», marcă înregistrată şi promovată agresiv de partenerii din Danemarca”, ne-a declarat directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin, Viorel Roşca.
