Chiar dacă seceta din ultimii doi ani a făcut ca nivelul Dunării să fie foarte scăzut, în acest an fiind înregistrat chiar un nivel minim record, autorităţile statelor riverane sunt preocupate de adoptarea unor măsuri preventive pentru evitarea riscului producerii unor inundaţii catastrofale, precum cele din anii precedenţi.
În încercarea de a preveni inundaţii cu efecte catastrofale, autorităţile au elaborat „Atlasul hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul Dunării”, finalizat în cadrul proiectului „Danube Floodrisk”, unul din proiectele realizate în cadrul Strategiei Dunării iniţiate de Comisia Europeană.
Proiectul „Estimarea riscului la inundaţii adaptată diverşilor utilizatori din lunca inundabilă a Dunării – Danube Floodrisk” (2009-2012) a implicat 24 de instituţii din opt state, România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Austria, Slovacia, Serbia, Croaţia şi parteneri observatori din Germania şi de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Proiectul a fost finanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (SEE) 2007-2013, Direcţia de acţiune 2.1 „Îmbunătăţirea managementului integrat al apelor şi prevenirea riscurilor de inundaţii”. Suma alocată iniţial a fost de 6,5 milioane de euro, fiind absorbite, în final, fonduri de 6,2 milioane de euro. Partenerii români implicaţi în proiect sunt Ministerul Mediului, care este şi cordonatorul programului de ţară, Universitatea Tehnică de Construcţii, Administraţia Naţională „Apele Române”, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare „Delta Dunării” din Tulcea şi Centrul de Politici Economice Durabile de Mediu.
„Hărţile de hazard şi hărţile de risc sunt deosebit de importante pentru managementul inundaţiilor, având în vedere că ele definesc probabilitatea de realizare a acestor fenomene periculoase şi, de asemenea, identifică zonele cu o vulnerabilitate la astfel de fenomene. În momentul în care definim riscul, ştim care sunt zonele critice la care trebuie să ne referim în planificarea unor metode de amenajare sau de avertizare”, a declarat directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Marie-Jeanne Adler, managerul de proiect. Hărţile din „Atlasul hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul Dunării” vor fi reactualizate la fiecare şase ani şi vor fi monitorizate.
În România, 3 zone critice: Cernavodă, Giurgiu Galaţi
Studiul a fost realizat de-a lungul Luncii Dunării, pentru că măsurile luate, spre exemplu, în Austria, vor fi reflectate în aval, până în România. Potrivit lui Marie-Jeanne Adler, în România au fost realizate trei studii-pilot, la nodul hidrografic de la Cernavodă, unde trebuie asigurată, în mod excepţional, o protecţie în cazul viiturilor, la Giurgiu, unde a fost dezvoltată o platformă industrială în zona inundabilă, şi la Galaţi, unul dintre oraşele supuse permanent riscului inundaţiilor. Au fost realizate studii foarte detaliate şi au fost identificate toate zonele şi localităţile inundabile de-a lungul Dunării. Atlasul va putea fi folosit pe plan local, dar şi la nivel naţional de Ministerul Mediului, pentru dezvoltarea măsurilor de protecţie contra inundaţiilor, şi de Ministerul Dezvoltării, pentru planurile de amenajare teritorială. Pe plan european, această bază de date va fi folosită pentru raportul asupra hărţilor de hazard şi de risc pentru Bazinul Dunării, pentru Directiva pentru Inundaţii, din 2013, ajutând astfel la implementarea politicii Comisiei Europene în Bazinul Dunării.
„Factura” inundaţiilor din 2010, peste 122 milioane lei
Inundaţiile produse în ultimul deceniu de-a lungul Dunării au dovedit că este necesar ca hărţile de risc la inundaţii să fie realizate la nivel transnaţional de către toate statele din bazinul hidrografic al Dunării. Inundaţiile produse pe sectorul românesc al Dunării în 2010 au provocat daune semnificative, printre cele mai afectate judeţe fiind Brăila, Galaţi şi Tulcea. În judeţul Brăila, valoarea totală aproximativă a pagubelor a fost de 35.000.000 lei. În judetul Galaţi, valoarea pagubelor a fost de peste 51.000.000 lei, iar în judeţul Tulcea pagubele au fost cifrate la 36.000.000 lei.
110.000 ha de luncă pentru afacerile latifundiarilor
„România liberă” a mai scris despre singurul obstacol aflat în calea punerii în practică a măsurilor de renaturare, interesele latifundiarilor din Lunca Dunării, cărora le deranjează afacerile crearea Coridorului Verde al Dunării. Cei mai importanţi dintre aceştia sunt Culiţă Tărâţă (PSD, UNPR), arendaşul celor 56.559 ha din Insula Mare a Dunării, obţinute în concesiune de la ADS fără licitaţie, şi Doru Ioan Tărăcilă (PSD), fost ministru al Administraţiei şi Internelor, care a concesionat de la ADS 30.000 ha în Călăraşi. Controversatul Triţă Făniţă deţine, prin interpuşi, 14.000 ha în Olt, iar magnatul Ioan Nicolae cultivă 10.000 ha în Teleorman şi Giurgiu.
Renaturarea reduce riscurile inundaţiilor
În contextul măsurilor de eliminare a riscului inundaţiilor, a fost realizat şi Programul „Redimensionarea ecologică şi economică a incintelor amenajate din Lunca şi Delta Dunării”, demarat după inundaţiile din 2006 şi elaborat de Institutul Naţional de Cercetări „Delta Dunării” Tulcea în colaborare cu alte cinci institute naţionale de cercetări. Proiectul, care a costat peste 40 miliarde de lei vechi, vizează refacerea ecosistemelor din Lunca Inferioară a Dunării pe o suprafaţă de 530.000 ha de teren, care acum sunt îndiguite de peste 1.200 km de diguri. Cercetătorii au întocmit scenarii în mai multe variante au elaborat modele digitale ale terenului, au realizat scenarii şi simulări de irigare, modele tridimensionale ale unor sectoare vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc.
