Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe, luni, cu privire la plângerea de plagiat formulată de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Augustin Ofiţeru împotriva premierului Victor Ponta, se arată pe site-ul instanţei de judecată.
Instanţa supremă va trebui să se pronunţe cu privire la o contestaţie făcută de Papahagi, Neamţu şi A Ofiţeru, după ce procurorii au decis neînceperea urmăririi penale în cazul acuzaţiilor de plagiat aduse premierului de prestigioasa revistă ştiinţifică Nature. La termenul de luni al procesului în care este judecată contestaţia, procurorul de caz a solicitat respingerea acesteia, pe motiv că este inadmisibilă. Avocatul lui Victor Ponta a arătat că acuzaţiile nu pot fi dovedite, el menţionând că există coincidenţe ale unor acte normative prezente în lucrarea premierului, dar şi în alte lucrări.
Cu acelaşi prilej, şi-au spus punctul de vedere şi cei care au formulat contestaţia. Astfel, Mihail Neamţu a declarat că în momentul în care se va demonstra că lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta este plagiată, va cere stoparea comercializării acesteia. Neamţu a mai spus, după finalizarea termenului de judecată de luni, că intenţionează să dea în judecată Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
„Intenţionez să dau în judecată ORDA, care este instanţa care a oferit expertiza pe acest plagiat şi care se află în directă subordonare a Guvernului. În niciun caz procesul privind plagiatul lui Victor Viorel Ponta nu se termină aici”, a spus Mihail Neamţu. El a adăugat că există şi alte instituţii care pot fi acuzate de conflict de interese şi favorizarea infractorului, între acestea aflându-se şi ORDA.
Adrian Papahagi, prezent şi el la instanţa supremă, a spus că, din punct de vedere intelectual, există toate dovezile care atestă faptul că lucrarea lui Ponta este un plagiat. „Eu însumi am mai documentat încă 65 de pagini plagiate după lucrarea lui William Bourdon. Deci este un plagiat ordinar de la un capăt la altul”, a spus Papahagi.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premierul Victor Ponta în cazul plagiatului a fost contestată de către Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamţu şi Augustin Minel Ofiţeru la instanţa supremă, aceasta fiind şi ultima cale de atac faţă de rezoluţia procurorilor.
La începutul lunii iulie 2013, un procuror ierarhic superior celui de caz a respins o contestaţie similară, denunţătorii premierului atacând decizia, printr-o acţiune înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
În 7 iunie 2013, avocatul denunţătorilor lui Victor Ponta în cazul plagiatului a contestat la procurorul superior celui de caz soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premier, pe motiv că procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală şi a preluat integral expertizele Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).
Avocatul denunţătorilor Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamţu şi Augustin Minel Ofiţeru a solicitat astfel infirmarea soluţiei de NUP, redeschiderea dosarului de plagiat, începerea urmăririi penale pe numele premierului şi administrarea legală a probelor propuse.
Rezoluţia Parchetului ICCJ prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracţiunii prevăzute de articolul 141 din Legea 8/1996 privind dreptul deautor şi drepturile conexe, modificată, a fost emisă în mai 2013.
Denunţul la Parchetul instanţei supreme în acest caz a fost făcut în 22 august 2012, de către Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru.
Denunţătorii au susţinut că, din cele 292 de pagini ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”, publicată de Editura Universul Juridic în 2010, lucrare care îi are ca autori pe Victor Ponta şi Daniela Coman, „un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creaţie originală proprie, ci reprezintă o însuşire frauduloasă a produsului de craţie intelectuală a patru autori”.
Potrivit articolului 141 din Legea nr. 8/1996, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta persoanei care îşi insuşeşte, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoştinta publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor”.
Procurorul Mihaela Litvin, de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), a arătat în rezoluţia prin care a dispus neînceperea urmăririi penale, că nu se confirmă faptul că Victor Ponta a plagiat în 113 pagini din cele 292 ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”, după cum se arăta în denunţul făcut în august 2012 de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru.
„În urma analizei comparative a operelor s-a constatat că lucrarea în litigiu are o structură proprie, care exprimă amprenta personală a autorului şi nu se aseamănă ca tot unitar cu vreuna din lucrările presupuse a fi plagiate”, se precizează în documentul citat.
Potrivit rezoluţiei procurorului, aceste aspecte, coroborate cu „împrejurarea că dreptul la paternitatea unei opere nu poate fi privit separat de dreptul la integritatea acesteia, conduc la concluzia că Victor Ponta, prin conceperea şi publicarea lucrării «Răspunderea în dreptul internaţional umanitar», nu şi-a însuşit calitatea de autor a operelor «Drept Internaţional Penal» autor Vasile Creţu, «Curtea Penală Internaţională, Istorie şi realitate» autor Dumitru Diaconu şi «Dreptul internaţional penal şi infracţiunile internaţionale» autor Grigore Geamănu”.
Pentru a lămuri aspectele din denuţ au fost audiaţi unii dintre autorii cărţilor din care Ponta ar fi plagiat. Ion Diaconu a declarat în faţa anchetatorilor că „nu consideră că drepturile şi calitatea de autor au fost însuşite sau prejudiciate prin publicarea lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar” şi că nu doreşte să facă plângere, pentru că nu a fost prejudiciat.
De asemenea, Vasile Creţu a arătat în timpul anchetei că nu este interesat de împrejurarea dacă şi în ce măsură cartea sa a servit drept inspiraţie altor autori care s-ar fi folosit de aceasta şi nu are pretenţii. Dumitru Diaconu a refuzat să dea declaraţii în cauză.
