Daniel Morar îşi va începe mandatul de judecător la CCR din 9 iunie, când il va înlocui pe Acsinte Gaspar, căruia îi expiră mandatul. Anunţul-surpriză facut de presedintele Traian Basescu vine la capătul mai multor luni de blocaj – opera ministrului Justitiei Mona Pivniceru – legat de numirea unor şefi noi la Parchetul General si DNA.
Daniel Morar s-ar fi inscris pentru selectia procurorului general al Romaniei daca ministrul Pivniceru ar fi organizat o selectie pe criterii transparente, nu „o farsa”, asa cum a numit-o fostul sef al DNA.
Nici nu s-a uscat bine cerneala pe numirea lui Morar la CCR, că actualul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, propus si ea judecător la CCR de Senatul României ( in locul lui Ion Predescu, caruia ii expira mandatul tot in iunie), a declarat ieri că şeful statului nu ar mai trebui să aibă dreptul de a face numiri la CCR şi că acest drept ar trebui să revină doar Parlamentului, Guvernului şi puterii judecătoreşti.
Actuala Constituţie prevede clar faptul că din Curtea Constituţionala a României fac parte nouă judecători: trei numiţi de preşedintele României, trei – de Senat, trei – de Camera Deputaţilor. Mandatele judecătorilor sunt de nouă ani. Tot in iunie ii expira si mandatul Aspaziei Cojocaru, in locul careia a fost propus ( de Camera Deputatilor) Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD, acum Avocat al Poporului.
Daniel Morar a fost şef al DNA din 2005 până anul trecut ( i-au expirat cele doua mandate cat permite legea), când a fost numit prim adjunct al procurorului general al României, iar acum asigură interimatul procurorului general, fiind membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii.
Morar a fost laudat in toate rapoartele Comisei Europene pentru succesele obtinute in lupta impotriva marii coruptii: sute de rechizitorii de trimitere in judecata a unor parlamentari, ministri, secretari de stat, magistrati, alti demnitari si chiar a unui fost premier, toti condamnati la inchisoare.
Ieri, secţia de procurori a CSM i-a prelungit mandatul de prim adjunct al procurorului general pentru o perioadă de şase luni; Daniel Morar a acceptat mandatul doar până la data de 8 iunie, după care a anunţat că îşi va începe mandatul de judecător la CCR.
După ce va pleca la CCR, locul lui Morar în Parchetul General va fi ocupat, cel mai probabil, de celălalt adjunct al procurorului general, Gabriela Scutea, dacă ministrul Justiţiei nu organizează selecţia pentru nominalizări la conducerea parchetelor, nominalizări ce trebuie supuse unui interviu în cadrul CSM şi transmise preşedintelui, pentru numire.
Daniel Morar are o carieră în procuratură de peste 20 de ani, îndeplinind condiţia vechimii, de 18 ani în domeniul juridic, necesară numirii unui judecător CCR.
Ce spun specialiştii
Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, din Universitatea Bucureşti, consideră binevenită numirea lui Morar în CCR, iar dreptul şefului statului de a avansa astfel de propuneri este unul reglementat deja. „Constituţia României prevede clar faptul că pentru Curtea Constituţională fac trei propuneri preşedintele ţării, trei le face Camera Deputaţilor şi trei le face Senatul. Consider că domnul Daniel Morar s-a ilustrat ca unul dintre cei mai distinşi şi curajoşi apărători ai statului de drept. Prezenţa lui în CCR onorează nu doar cariera lui, ci şi pe aceea a tuturor magistraţilor demni şi integri din această ţară. Pentru viitor, eliminarea prevederii privind propunerile preşedintelui, dar şi a Senatului şi Camerei deputaţilor de către actuala comisie care lucrează la modificarea Constituţiei, trebuie să fie supusă unei ample dezbaterii publice“, consideră profesorul Stanomir.
Laura Stefan, expert anticoruptie considera ca „ Daniel Morar este un profesionist, cu o experienţă impresionantă în sistemul judiciar românesc, care a construit o instituţie de luptă împotriva corupţiei în România extrem de eficientă şi cred că CCR are doar de câştigat din această numire, dar va fi o pierdere pentru Ministerul Public pentru că Daniel Morar are o viziune despre cum trebuie să funcţioneze Parchetul General şi ce trebuie să facă pentru ca instituţia să devină performantă“.
Expertul Anticoruptie respinge, însă, propunerea ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, legata de retragerea dreptului pe care îl are acum şeful statului, de a numi judecători la Curtea Constituţională. Argumentul Laurei Ştefan: „În acest moment, Constituţia prevede clar faptul că trei propuneri le face Senatul, trei – Camera Deputaţilor şi trei le face preşedintele ţării. În cadrul Uniunii Europene, numirile se fac similar, adică tot de actorii politici, puterea judecătorească făcând numiri doar în ţările mici şi în Italia şi Spania“.
