Până la decizia finală de ieri a instanţei, Staicu a mai fost condamnat de două ori în dosarul BIR – la patru, respectiv 12 ani de puşcărie. Chiar şi în aceste condiţii, fostul şef al SIF a contestat acum două săptămâni revocarea sa din funcţie, considerându-se nedreptăţit.
Fostul şef al SIF Oltenia, Dinel Staicu, va intra în cel mai scurt timp în închisoare, după ce a fost condamnat ieri la şapte ani cu executare pentru prejudicierea fostei Bănci Internaţionale a Religiilor (BIR) cu 187 miliarde lei vechi. Alături de acesta a mai fost condamnat fostul preşedinte al BIR, Ion Popescu, care va trebui să execute tot şapte de ani închisoare, în timp ce Radian Răceală, ex-director al direcţiei de creditare a băncii, a luat cinci ani de închisoare cu executare. Viorica Duţu, fost şef serviciu creditare la aceeaşi bancă, este singura persoană care a fost condamnată la închisoare cu suspendare, primind patru ani sub supravegherea organelor de poliţie.
Dosarul lui Staicu a fost instrumentat de procurorii DNA, care au stabilit că acesta a beneficiat de la BIR – prin sprijinul acordat direct de Popescu, Răceală şi Duţu – de credite ilegale în valoare de 80 miliarde lei vechi. Anchetatorii au demonstrat că firmele prin care a luat Dinel Staicu credit aveau sediul declarat pe un câmp din Craiova. Fostul şef al BIR, Ion Popescu, îi mai cedase ilegal lui Staicu creanţele băncii din perioada 1999-2000, care se ridicau la aproape 107 miliarde lei vechi. Aceşti bani nu au mai intrat niciodată în bancă, fiind însuşiţi de fostul preşedinte al SIF Oltenia.
Cere daune pentru modul în care a fost revocat de la SIF
Suprinzător însă, în condiţiile în care avea în spate o condamna¬re de 12 ani de închisoare, Dinel Staicu nu a renunţat la lupta pentru controlul SIF Oltenia, instituţie pe care în ultimii ani a transformat-o, spun surse judiciare, într-un fel de moşie personală. Mai exact, pe 22 martie, fostul preşedinte al SIF Oltenia a înregistrat la Tribunalul Dolj o acţiune prin care solicita anularea hotărârii AGA a SIF Oltenia prin care fusese revocat din funcţia de preşedinte. Asta, deşi una dintre condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a conduce o societate de investiţii financiare (SIF) este „buna reputaţie”. Dinel Staicu a obţinut controlul SIF Oltenia chiar cu banii obţinuţi din devalizarea Băncii Internaţionale a Religiilor. Acest lucru este menţionat chiar de procurorii anticorupţie, în dosarul în care Staicu a fost condamnat ieri definitiv.
Potrivit surselor RL, timp de câţiva ani Dinel Staicu şi-a creat o reţea de societăţi prin care a pus stăpânire pe SIF Oltenia. După acest pas, Staicu şi-a numit ca reprezentanţi ai SIF Oltenia mai multe rude şi apropiaţi în consiliile de administraţie de la cele mai profitabile firme controlate de SIF. Sursele RL mai spun că fostul preşedinte al SIF Oltenia a beneficiat şi de protecţia mai multor personaje din cadrul Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM). „La câte nereguli s-au semnalat în legătură cu mai multe incompatibilităţi dar şi afaceri necurate, cei de la CNVM nu au mişcat nimic deşi aceasta era instituţia abilitată să controleze SIF”, au explicat sursele RL.
De la fotbal la Nicolae Ceauşescu
În ultimii ani, Dinel Staicu, miliţian înainte de ’89, a fost un personaj cu un impact deosebit şi în opinia publică. A patronat echipa de fotbal fanion a judeţului Dolj, Universitatea Craiova, şi mai deţine un „muzeu Nicolae Ceauşescu”, Staicu fiind un admirator declarat al fostului dictator. Potrivit unor surse judiciare, Dinel Staicu ar fi demarat, de curând, şi procedurile pentru a-şi schimba numele. „În februarie a apărut în Monitorul Oficial cererea sa depusă la Serviciul Comunitar de Evidenţă a Populaţiei prin care solicită să preia numele de familie al soţiei”, au declarat sursele RL.
