Bătălia dintre Ministerul Justiţiei şi magistraţi se mută la Camera Deputaţilor, unde Comisia Juridică va discuta luni proiectul privind responsabilitatea procurorilor şi judecătorilor. Reprezentanţii magistraţilor ameninţă cu „proteste radicale” dacă legea va trece în forma promovată de minister.
Că magistraţii trebuie să fie sanc-ţionaţi pentru abaterile pe care le comit sunt de acord toate părţile. Ministerul Justiţiei a trimis Parlamentului un proiect de lege în acest sens, pe care Consiliul Superior al Magistraturii l-a avizat condiţionat, aducând o serie de amendamente care vor fi dezbătute de deputaţii jurişti. Unii dintre magistraţii din ţară susţin legea în varianta CSM, iar alţii susţin că reglementările care sunt acum în vigoare sunt suficiente şi nu mai e nevoie de altele.
Realitatea nu le dă însă dreptate. E suficient să amintim cazul judecătoarei Elena Turcu, prinsă beată la volan în 2007, anchetată şi achitată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care CSM a repus-o în funcţie anul acesta. Nu este singurul magistrat care a beneficiat de clemenţă din partea Curţii Supreme. În 2009, o altă judecătoare, Maria Nicola, exclusă din profesie de CSM pentru că a decis eliberarea pe motive medicale a interlopului Serghei Gorbunov, care a împuşcat apoi două persoane la Braşov, a fost repusă în funcţie de ÎCCJ.
Având în vedere astfel de cazuri, Ministerul Justiţiei a decis să schimbe legislaţia pentru a-i face pe magistraţi mai atenţi la modul în care judecă dosarele. Proiectul introduce „buna reputaţie” ca o condiţie pentru a exercita profesia de judecător sau procuror şi nu doar pentru a intra în magistratură şi prezintă 21 de abateri disciplinare . Sancţiunile prevăzute sunt, de asemenea, mai dure decât cele aflate în vigoare.
„Atac la independenţa justiţiei”
Dar ceea ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe magistraţi este faptul că ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi pot sesiza Inspecţia Judiciară cu privire la abateri comise de magistraţi şi îi pot cere organismului care anchetează procurorii şi judecătorii să-şi motiveze deciziile. Fără excepţie, adunările generale ale instanţelor şi asociaţiile magistraţilor au contestat această prevedere, afirmând că ştirbeşte independenţa justiţiei şi că aduce implicarea politicului în sistemul judiciar. Este o revenire la situaţia de dinainte de 2004, când Inspecţia Judiciară a fost scoasă de sub autoritatea Ministerului Justi-ţiei la cererea Uniunii Europene, explică judecătorul Cristi Dănileţ, membru al CSM. El adaugă că această problemă va fi discutată cu reprezentanţii Comisiei Europene, aflaţi în România pentru o evaluare a reformelor din justiţie.
Ministerul Justiţiei, pe de altă parte, a decis schimbarea legii pentru că au existat prea puţine sancţiuni împotriva magistraţilor, chiar dacă pe rolul instan-ţelor se află procese care trenează de ani de zile.
Cum pot bloca judecătorii România
Reprezentanţii magistraţilor nu au precizat la ce fel de „proteste radicale” vor recurge, dacă legea va fi adoptată în versiunea Ministerului Justiţiei. Ei ar putea reedita însă protestul din septembrie 2009, când au intrat în grevă împotriva legii salarizării bugetarilor, care le reducea veniturile. Protestul, deşi nu a durat nici două săptămâni, a dus la prelungirea termenelor de judecată, a blocat procedurile de înregistrare ale companiilor şi chiar alocarea unor fonduri europene.
Totuşi, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Natalia Roman, speră să nu fie nevoie de astfel de proteste. „Legea se va dezbate în parlament şi cred că avem destule argumente pentru a obţine adoptarea amendamentelor noastre”. În caz contrar, adaugă Roman, există şi varianta contestării legii la Curtea Constituţională.