Odată cu cazul de omor din Piatra Neamţ se poate spune că evenimentele în care au fost implicaţi interlopi şi grupări mafiote s-au ţinut lanţ anul acesta în România.
Ele variază de la întâmplări cu tonuri tragicomice la crime, acte de şantaj sau fraude. România liberă trece în revistă câteva dintre cele mai vizibile astfel de incidente.
La sfârşitul lunii octombrie a fost repatriat în România controversatul personaj Costică Argint, arestat de poliţia italiană sub acuzaţia de ultraj contra bunelor moravuri.
Autorităţile din Peninsulă au dispus extrădarea lui Argint la doi ani după ce Ministerul Justiţiei a trimis o cerere în acest sens.
Infracţiunea lui Argint datează tocmai din 1997, atunci când a provocat scandal într-un bar din comuna vrânceană Găgeşti, rănind grav două persoane şi distrugând mai multe bunuri.
Fugit în Italia în acelaşi an, pe durata procesului, a reuşit să obţină azil politic în Peninsulă, în anul 2006.
A revenit în atenţia opiniei publice din România în 2007, când s-a prezentat premierului Călin Popescu-Tăriceanu, aflat în vizită oficială în Italia, drept liderul asociaţiei romilor refugiaţi politic.
Poliţist în comă, interlopi în libertate
O bună parte din luna septembrie 2010 a fost marcată, mediatic, de cazul interlopului dâmboviţean George Daniel Uţă, care a băgat în comă un poliţist după ce l-a lovit în cap cu o sticlă, într-un bar din Târgovişte.
Presa a descoperit imediat că Uţă era acelaşi personaj care, cu câteva luni în urmă, fusese surprins pe o cameră de supraveghere cum îşi bătea cu bestialitatea pritena – fiica unui şef de secţie de poliţie din oraş – pentru că această a vrut să-l părăsească.
Ulterior, a reieşit că Daniel Uţă făcea parte din gruparea interlopă „Ghenosu”. Liderul structurii, Florin Pârjol, devenise şi el un personaj cunscut după ce judecătorul care îl eliberase în 2008 din închisoare – unde trebuia să mai ispăşească doi ani pentru trafic de persoane – a fost la rândul său luat în colimator de procurori pentru luare de mită.
În fapt, membrii grupării „Ghenosu” au adunat în timp 38 de dosare penale, cele mai multe dintre acestea pentru tentativă de omor, ameninţări, violenţe şi furturi calificate.
Nuţu Cămătaru sau Nuţu Călăreţu
În luna iunie, deja celebrul interlop Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, a fost eliberat din Penitenciarul Jilava după ce a ispăşit 6 ani de închisoare.
Pentru a marca momentul, acesta a pornit spre casă călare pe un cal adus la poarta penitenciarului de fiul său şi câţiva apropiaţi.
Brigada Rutieră a Capitalei nu a trecut evenimentul cu vederea şi l-a amendat pe interlop cu 120 de lei.
Nuţu Cămătaru a ajuns după gratii sub acuzaţiile de violenţă şi crimă organizată.
Într-un alt caz însă, Ion Balint şi fratele său Vasile, zis Sile Cămătaru, au fost condamnaţi la 13, respective 15 ani de închisoare pentru proxenetism, cămătărie şi trafic de persoane, printre altele.
Procesul se afla în vară pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Mircea Băsescu şi Bercea Mondialu
Un eveniment paşnic care a implicat presupuşi interlopi s-a petrecut, în ianuarie, la botezul nepoatei celui cunoscut drept Bercea Mondialu, ocazie care a fost marcată de prezenţa, în calitate de naş, a fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu.
Acesta a devenit „părintele spiritual” al fetei Renata Doiniţa, fiică a Formaţiei, 17 ani, şi a soţului acesteia, Marius, 20 de ani.
Sandu Anghel, zis Bercea Mondialu, este cunoscut ca făcând parte din lumea interlopă din judeţul Olt. În urmă cu câţiva ani, acesta a fost cercetat pentru evaziune fiscală, iar presa a relatat că a fost implicat în mai multe lupte între grupările interlope.
De altfel, Bercea Mondialu s-ar fi văzut şi cu preşedintele Traian Băsescu, în 2009, la Festivalul Romilor de la Costeşti, unde şeful statului a fost alături de soţia sa.
Cordunenii, infractori informatici
La începutul lunii ianuarie, judecătorii ieşeni ca 17 persoane din clanul Corduneanu, din cele 21 retinute, să primească mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Interlopii sunt acuzaţi de trafic de persoane, şantaj, fraude economice, spălare de bani şi infracţiuni informatice cu acte false
Potrivit DIICOT, „Gruparea Corduneanu” a fost structurată în jurul liderului Bogdan Constantin, fost Corduneanu.
Membrii de bază ai grupării racolau persoane care erau ulterior trimise în străinătate pentru furturi, prostituţie, cerşetorie, tâlhării şi fraude prin folosirea mijloacelor de plată electronice. Înafară de România, Gruparea mai acţiona în Republica Moldova, Italia, Spania, Irlanda, Austria şi Germania.
Sumele de bani rezultate din săvârşirea infracţiunilor se ridică la de peste două milioane de euro.
