Curtea Constituţională (CCR) dă o lovitură devastatoare luptei anticorupţie, prin reducerea drastică a competenţelor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), instituţia care verifică averile demnitarilor.
Deşi iniţial a spus că nu doreşte să comenteze decizia Curţii până nu primeşte motivarea, preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a declarat apoi, public, că decizia Curţii Constituţionale va avea consecinţe „catastrofale” pe plan extern, inclusiv în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. „Nu am avut acces decât la surse publice, adică surse de presă. Majoritatea informaţiilor pe care le-am primit erau de la jurnalişti,” a spus şeful ANI la Realitatea TV. „Din fericire, o hotărâre a Curţii Constituţionale nu îşi produce efecte decât pentru viitor. Asta înseamnă că ce s-a lucrat până în prezent, nu va fi afectat de aceste prevederi. Sper ca în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, să se organizeze la guvern un grup de lucru care să pună în acord articolele declarate neconstituţionale cu Constituţia, astfel încât instituţia să funcţioneze în continuare”, a adăugat el.
Surse: Şapte din cei nouă judecători ai CCR sunt verificaţi de ANI de trei săptămâni
Întrebat dacă există dosare în lucru la ANI ale membrilor Curţii Constituţionale, Macovei a răspuns: „Nu vă pot răspunde decât că nu comentez investigaţii aflate pe rolul ANI”. Pe de altă parte, Agenţia NewsIn scrie, citând surse apropiate anchetei, că ANI verifică de trei săptămâni averea şi interesele a şapte din cei nouă judecători ai CCR, mai puţin pe cele ale preşedintelui CCR, Ioan Vida, şi ale judecătorul Nicolae Cochinescu.
Totodată, Macovei a spus că dezbaterea din Parlament pe legea ANI va fi foarte interesantă, având în vedere că „vreo 100 şi ceva de parlamentari se află în cercetările ANI”. „Atunci când vor da piept cu noi, vom vedea cum stau lucrurile. Voi fi vremuri interesante”, a adăugat acesta.
Pe 14 aprilie, CCR a declarat neconstituţionale mai multe articole din Legea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în procesul cu medicul Şerban Brădişteanu, astfel că instituţia mai poate, în prezent, doar să depoziteze declaraţiile de avere şi de interese şi să amendeze persoanele care nu le depun la timp, potrivit avocatului lui Brădişteanu, Alice Drăghici, citată de Newsin.
Drăghici a explicat că decizia curţii înseamnă că declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice, iar ANI nu va mai putea să ceară confiscarea averilor sau punerea sechestrului pe acestea şi nici nu mai poate sesiza Parchetul, în cazul unor neconcordanţe în declaraţii.
Cum s-a ajuns la această decizie:
• Decizia a fost luată de CCR pe 14 aprilie, în urma sesizării făcute de avocatul lui Şerban Brădişteanu, Alice Drăghici, în procesul în care ANI cere instanţei confiscarea averii medicului.
• Curtea de Apel Bucureşti a decis, în iunie 2009, să trimită la Curtea Constituţională procesul în care Agenţia Naţională de Integritate cere confiscarea averii lui Şerban Brădişteanu, după ce avocatul medicului a ridicat o excepţie pe legea ANI, însă decizia nu este definitivă.
• Instanţa a admis sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa articolului 44 din Legea de funcţionare a ANI.
Avocatul lui Brădişteanu, Dan Caraman, a susţinut că mai multe articole din legea de funcţionare şi organizare a ANI intră în contradicţie cu articole din legea fundementală:
Printre articolele invocate, avocatul Caraman a susţinut că articolul 44 din legea ANI este neconstituţional. Procurorul de şedinţă a afirmat că într-adevăr ar trebui sesizată CCR cu privirea la articolul 44, însă nu şi pentru celelalte articole invocate ca fiind neconstituţionale.
De cealaltă parte, reprezentantul ANI a spus, în faţa instanţei, că ANI funcţionează ca un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, ca autoritate autonomă. De asemenea, reprezentantul ANI a precizat că articolele invocate ca fiind neconstituţionale nu au legătură cu cauza, iar în privinţa articolului 44 lasă instanţa să ia o decizie.
Potrivit alineatului 1 din articolul 44 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, Agenţia întocmeşte un act de constatare dacă în urma probelor aflate la dosar, rezultă că a) între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă sunt diferenţe vădite, iar dobândirea unei cote-părţi din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este licită, cauza trimiţându-se instanţei competente, care poate dispune confiscarea unei părţi din averea dobândită sau unui bun determinat; b) una dintre persoanele supuse dispoziţiilor legale privind conflictele de interese a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese; c) una dintre persoanele prevăzute de lege se află în stare de incompatibilitate; d) persoana verificată nu a acţionat cu încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor.
Potrivit alineatului 2, inspectorul de integritate comunică persoanei verificate actul de constatare, în termen de cel mult 5 zile de la data adoptării. Alineatul 3 din articol, Agenţia sesizează organul de urmărire penală sau organul fiscal competent dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevazute de legea penală. Verificarea efectuată de inspectorul de integritate se suspendă până la soluţionarea cauzei de către organul judiciar, potrivit legii.
Cazul Brădişteanu: aproximativ 4 milioane de euro nejustificate
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat, pe 15 septembrie 2008, instanţa competentă în vederea confiscării a circa 3,6 milioane de euro şi a încă 500.000 de dolari, sume ce ar fi fost obţinute nejustificat de cunoscutul chirurg Şerban Brădişteanu, în perioada în care acesta a fost parlamentar.
„În urma comparării datelor din declaratiile de avere, din declaraţiile de venit din perioada 2000-2006 şi în urma analizării documentelor suplimentare solicitate şi a scăderii veniturilor obţinute în mod legal, s-a constatat o diferenţă vădită între averea dobândită de acesta (n.r. – medicul Şerban Brădişteanu) şi veniturile realizate de 3.595.334 euro şi 414. 000 dolari, echivalentul a 2.763.700 lei”, se arată în actul de constatare întocmit de ANI, în urma verificărilor privind averea lui Brădişteanu.
Astfel, potrivit declaraţiei de avere depusă la începutul mandatului de senator în anul 2000, Şerban Brădişteanu deţinea un teren agricol de 10 hectare, un apartament de 150 de metri pătraţi, o casa de 400 de metri pătraţi, un autoturism Mercedes 600, fabricat in anul 1938, un autoturism BMW din anul 2000, o motocicletă Harley Davidson şi un autoturism Rover.
În anul 2004, medicul Şerban Brădişteanu arăta, în declaraţia de avere, că deţine un teren agricol de 10 hectare, o garsoniera de 31 metri pătraţi, o casa de 780 de metri pătraţi, o casa de vacanţă de 183 metri pătraţi, un autoturism Mercedes, un autoturism Porsche archiziţionat în anul 2000, an de fabricaţie 1999, un autoturism Volkswagen achiziţionat şi fabricat în anul 2003, o motocicletă Harley Davidson achiziţionată în 2001, an de fabricaţie 2001 şi un depozit de 10.000 de dolari.
Pe de altă parte, în declaraţia pe venitul global din perioada 2000-2005, se arată că doctorul Brădişteanu a câştigat, în acest timp, în total 284.285, 75 lei, iar adeverinţa de salariu emisă de Spitalul de Urgenţă Floreasca arată că, în perioada 2000-2005, Brădişteanu a câştigat puţin peste 60.000 de lei.
„Având în vedere că valoarea bunurilor impozabile deţinute de Şerban Brădişteanu, conform rapoartelor de evaluare depuse la dosarul aflat pe rolul Tibunalului Bucureşti (dosar în care Şerban Brădişteanu este acuzat de infracţiuni de corupţie) se ridică la aproximativ 1.700.000 euro, iar veniturile realizate de acesta, conform fişelor fiscale, a adeverinţelor de de venit, precum şi a declaraţiilor de venit global pentru perioada 2000-2005, au fost în suma de 284.285, 75 de lei se prezumă că, în tot sau în parte, aceste bunuri nu au fost achiziţionate din veniturile realizate în mod legal”, se arată în actul de constatare întocmit de ANI, după verificarea averii lui Şerban Brădişteanu.
ANI arată în actul de constatare a verificării averii lui Şerban Brădişteanu că acesta a „dobândit, în mod nejustificat, o avere ce depăşeşte veniturile”, în urma licitaţiei organizate de Ministerul Justiţiei de achiziţionare a unor echipamente medicale de înaltă performanţă, în vederea dotării unor unităţi sanitare din reţeaua Direcţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a spitalului „Profesor dr. Constantin Angelescu”.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, în 22 martie 2007, trimiterea în judecată a medicului Şerban Brădişteanu, şef de secţie la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi luare de mită în formă continuată. Dosarul se află încă pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Ce prevăd articolele din lege declarate neconstituţionale:
CCR a declarat neconstituţionale Capitolele I şi VI în integralitate din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate, plus alte câteva articole importante din această lege, astfel că declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.
Astfel, CCR a declarat neconstituţional articolul 11, literele e,f şi g, care prevăd
„e) asigură publicarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaraţiile de avere şi de interese se păstrează pe pagina de internet cel puţin 5 ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii;
f) trimit Agenţiei, în termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese primite, pe care Agenţia le publică pe pagina proprie de internet, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, şi le menţine publicate pe durata prevăzută de dispoziţiile lit. e);
g) publică pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, numele şi funcţia persoanelor care nu depun declaraţia de avere sau declaraţia de interese în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunică Agenţiei”.
Totodată, a fost declarat neconstituţional, în integralitate, Capitolul I, care include dispoziţiile generale ale legii, astfel că ANI nu va mai putea să verifice averea dobândită de persoanele care îndeplinesc funcţii publice şi nici conflictele de interese şi incompatibilităţile acestora. Agenţia nu va mai putea nici să sesizeze organele fiscale, în situaţia în care se constată încălcarea legislaţiei, nici să suspende verificarea şi să sesizeze organele de urmărire penală, în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale.
Capitolul VI al Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate este cel care se referă la verificarea averii, intitulat „Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor”. Astfel, capitolul declarat neconstituţional miercuri de către judecătorii CCR se referă la procedura prin care inspectorii ANI fac verificările averilor demnitarilor, dar şi situaţiile în care aceştia ar putea să se afle în incompatibilitate.
De asemenea, potrivit deciziei CCR, au fost scoase în afara legii situaţiile în care Agenţia întocmeşte actele de constatare, precum şi prevederea care permite Agenţiei să sesizeze parchetele, respectiv alineatul 3 al articolului 47, potrivit căruia „Agenţia sesizează organul de urmărire penală sau organul fiscal competent dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Verificarea efectuată de inspectorul de integritate se suspendă până la soluţionarea cauzei de către organul judiciar, potrivit legii. În acest caz, termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă până la reluarea verificării de către Agenţie. Sesizarea organului fiscal competent se face în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale, potrivit legii”.
O altă prevedere importantă a capitolului VI din Legea ANI este cea din articolul 47, potrivit căruia „În cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută”. Constatarea nulităţii se făcea de către instanţă, la solicitarea Agenţiei.
De asemenea, articolul 48 din capitolul declarat neconstituţional reglementează situaţia în care ANI poate cere confiscarea unei averi, astfel averile dobândite ilicit nu mai pot fi confiscate, prin decizia unei instanţe.
Alte prevederi din capitolul declarat neconstituţional se referă la posibilitatea ca persoana declarată incompatibilă să îşi piardă funcţia de demnitate deţinută, potrivit prevederilor articolului 49. De asemenea, articolul 50 dădea posibilitatea inspectorilor Agenţiei să sesizeze organele competente să aplice sancţiuni disciplinare demnitarilor şi funcţionarilor publici găsiţi în incompatibilitate sau ale căror averi au fost dobândite ilicit, dacă acesată situaţie a fost constatată în urma verificărilor.
Totodată, au fost declarate neconstituţionale articolul 12, alineatul 2, conform căruia „Declaraţia rectificată depusă împreună cu eventualele documente se trimit de îndată Agenţiei” şi articolul 14, alineatele c, d, e, potrivit cărora, ANI poate solicita confiscarea averilor, în cazul constatării unor nereguli şi poate sesiza parchetul.
A mai fost declarat neconstituţional articolul 42, aln 2, 3 şi 4, care se referă la declaraţiile pe care trebuie să le depună candidaţii la funcţiile preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar şi care se publică pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data primirii, şi se menţin publicate pe această pagină.
