Dan Voiculescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Pedeapsa maximă pentru spălare de bani este de 12 ani, dar instanţa a evaluat că Voiculescu trebuie condamnat doar la cinci ani.
În plus, i s-a aplicat şi o pedeapsă complementară de trei ani, care, daca rămâne definitivă, se traduce prin aceea că trei ani după executarea pedepsei cu închisoarea Voiculescu nu are voie să fie ales sau numit în funcţii publice.
Prejudiciul este de 60 de milioane de euro creat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Procurorii au pus sechestru pe bunurile inculpaţilor pentru recuperarea pierderilor.
Decizia Tribunalului nu este definitivă. Voiculescu mai are două căi de atac : la Curtea de Apel şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Avocaţii au declarat apel. Cel mai probabil şi DNA va declara apel deoarece procurorul de şedinţă a cerut pedeapsa maximă de 12 ani închisoare.
Termenul de prescripţie în cazul Voiculescu-ICA, după noul Cod Penal ce va opera din februarie 2014, intervine în 2015. Dacă procesul nu se termină până atunci, Voiculescu scapă de închisoare.
Or, Voiculescu are posibilitatea de a tergiversa, prin diverse chichiţe avocăţeşti, o perioada mai lungă, de peste un an, chiar doi, judecarea (în special) la Curtea de Apel Bucureşti.
La Inalta Curte, unde cei mai mulţi judecătorii sunt mult mai severi, sentinţa finală se va da mai repede, dar tot va dura cel puţin două-trei luni.
In concluzie, Voiculescu are şanse să scape dacă instanţa Curţii de Apel va tărăgăna judecarea apelului.
În acest dosar, celelalte 12 persoane inculpate au primit pedepse cu închisoare. Nutriţionistul Gheorghe Mencinicopschi, director al ICA în momentul privatizării, a primit 6 ani de închisoare cu executare. Tot 6 ani de închisoare cu executare au primit şi fostul ministru Sorin Pantiş ca şi Corneliu Popa, fostul şef al Agenţiei Domeniilor Statului în portofoliul căruia se afla administrarea ICA în momentul privatizării ( anul 2003, Guvernul Năstase).
Citeşte şi Dan Voiculescu se apără de DNA cu revoluţia şi familia
Citeşte şi Voiculescu, acuzat de ŞANTAJ de către Nelu Iordache
–
Paraschiva Silaghi, verişoara lui Dan Voiculescu, pe care acesta a turnat-o la Securitate, a declarat pentru B1TV că ar dori ca justiţia din România să aibă mai mult curaj şi să dea decizii definitive în termen mult mai scurt.
Vineri, ruda lui Voiculescu are termen de judecată în dosarul în care verişorul-turnător îi cere daune morale. ”Europa nu doarme (…) Vă ameinţă francezii că nu vă vor în Schengen (…). Noi am avut alegeri în Germania. A pierdut partidul liberal, toată conducerea partidului a demisionat. la dumneavoastra nu se întâmplă aşa ceva”a declarat Paraschiva Silaghi, cetăţean german.
–
Instanţa Tribunalului Bucureşti este aşteptată să dea joi, la ora 14.00, sentinţa în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care Dan Voiculescu şi alte 12 persoane sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Prejudiciul creat statului este de circa 60 de milioane de euro.
Instanţa Tribunalului Bucureşti a terminat judecarea acestui dosar încă de la data de 29 august, cînd a anunţat că va pronunţa sentinţa la data de 12 septembrie, însă la această dată a amânat pronunţarea pentru azi, 26 septembrie.
Reamintim că la ultimul termen de judcată, procurorul de şedinţă a cerut instanţei condamnarea lui Voiculescu la o pedeapsă cu executare de 12 ani pentru spălare de bani, confiscarea sumelor de bani ce sunt prevăzute în rechizitoriu în cazul acestuia, precum şi restrângerea unor drepturi civile.
Atunci, instanţa a constatat că a intervenit prescripţia specială în cazul lui Dan Voiculescu privind fapta legată de traficarea influenţei. Cu alte cuvinte, prin tergiversarea judecării acestui dosar, Voiculescu a scăpat de o infracţiune. De asemenea, a intervenit prescripţia pentru falsurile şi uzul de fals, mai puţin la cele care sunt încadrate la „consecinţe deosebit de grave”.
Citeşte şi Strategia lui Dan Voiculescu în dosarul ICA
Dan Voiculescu s-a apărat , susţinând că, pe parcursul urmăririi penale, el nu ar fi fost chemat niciodată în faţa anchetatorilor pentru a da declaraţie, în contextul în care toate celelalte persoane ar fi fost întrebate în legătură cu persoana sa de către anchetatori şi că în dosar nu ar exista probe împotriva sa.
Cum a tergiversat Voiculescu judecarea sa pentru a scăpa de acuzaţii
Preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată în decembrie 2008, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin în rechizitoriul de trimitere în judecată faptul că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului.
In acest dosar Dan Voiculescu este acuzat de folosirea funcţiei sale de conducere în Partidul consevator, a influenţei şi autorităţii sale de preşedinte de partid ( la vremea săvârşirii faptelor) pentru a obţine pentru sine si pentru alţii bani, bunuri şi alte foloase. Această infracţiune s-a prescris. A rămas , însă, o altă acuzaţie şi anume spălarea de bani în formă continuată pentru care pedeapsa maximă în actualul Cod Penal este de 12 ani închisoare.
Noul Cod Penal- salvarea lui Voiculescu!
Dacă insă se prelungeşte procesul, prin introducerea noului Cod Penal în februarie 2014 pedeapsa pentru această infracţiune este mai mică, de până la 10 ani, iar in materia penala se beneficiază de legea cea mai favorabilă.
In plus, termenul de prescripţie intervine după 8 ani de la săvârşirea faptei. Cu toate că orice act juridic ( începerea urmăririi penale , de exemplu) întrerupe curgerea termenului de prescripţie, acesta nu poate depăşi suma dintre termenul de prescripţie şi jumătate din aceasta.
Cu alte cuvinte, în noul Cod Penal, după maximum 12 ani de la săvârşirea faptei, spălarea de bani este prescrisă. In legea actuala prescrierea survine după 15 ani de la săvârşirea faptei.
În cazul Voiculescu au trecut deja 10 ani din termenul de prescripţie. Dacă celelate două căi de atac, la care Voiculescu are dreptul după ce se pronunţă Tribunalul Bucureşti, durează mai mult de doi ani, Voiculescu scapă de pedeapsă.
Reamintim că privatizarea frauduloasă a ICA a fost făcută în anul 2003, în timpul guvernului Năstase, iar trimiterea în judecată s-a produs în 2008.
Pentru a tergiversa judecarea, Dan Voiculescu şi-a dat demisia de trei ori din Parlamentul României, iar dosarul s-a plimbat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , competentă să judece parlamentari, la Tribunalul Bucureşti, unde acum este aşteptată sentinţa.
Dan Voiculescu este acţionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti, membru al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) şi al Consiliului de Administraţie (CA) al Institutului de Chimie Alimentară, membru al AGA şi director general al SC Bioprod SA Bucureşti.
In dosarul ICA, Voiculescu a fost trimis în judecată alături Corneliu Popa ( fost şef ADS), Cătălin Sandu Jean, Gheorghe Mencinicopschi, Sorin Pantiş, Vlad Nicolae Săvulescu, Marian Gheorghe Domnişoru, Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Marinescu Grigore, Vica Ene şi Flavius Adrian Pop. Toţi aceştia sunt acuzaţi de complicitate la stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea reală a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul este acţionar, comisă în acţiunea de privatizare în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată.
Dan Voiculescu mai este cercetat in dosarul ŞANTAJUL, unde este invinuit, alături de fiica sa Camelia, de complicitate la infracţiunea de şantajare a RCS&RDS cu 35 de milioane de euro. Autorul direct al şantajului este, în opinia procurorilor DNA, Sorin Alexandrescu, directorul general al ANTENA TV GROUP.
