Arestarea de la sfârşitul anului trecut a profesorului Octavian Vişan de la Liceul „Jean Monnet” din Capitală a fost unul din cazurile care auţinut prima pagina a ziarelor.
Ieri Judecătoria Sectorului 1 a decis că Vişan poate fi judecat în libertate, însă dosarul va merge în recurs la Tribunalul Bucureşti, instanţă unde profesorul de sport a pierdut de fiecare dată.
De altfel, unul din magistraţii de la Tribunalul Bucureşti, Dorel Matei, are o viziune cu totul aparte asupra cazului în care Vişan este judecat pentru un act sexual cu un minor.
România Liberă a obţinut opinia separată formulată de judecător la prima decizie a tribunalului din 18 noiembrie 2011, prin care a Octavian Vişan a fost arestat.
Magistratul explică pas cu pas filmul excursiei elevilor de la Jean Monnet, în timpul căreia au avut loc actele sexuale dintre profesor şi elevă şi arată de ce în cazul de faţă nu putem vorbi de o infracţiune.
„Cu privire la infracţiunea ce i se impută inculpatului, trebuie subliniat că poate fi săvârşită doar în cazul în care inculpatul se foloseşte de calitatea sa de profesor. (…) Folosirea trebuie să rezulte din acte materiale specifice funcţiei sau care să aibă legătură cu funcţia. De asemenea, apreciez că fapta ar mai putea fi săvârşită şi prin acte de presiune morală sau prin specularea poziţiei de supraordonare, specifică funcţiei profesorale. Or, în speţă nu se regăseşte nici una din aceste modalităţi de săvârşire a infracţiunii”, arată judecătorul Matei. În continuare, acesta susţine că nu trebuie confundată atracţia ce poate fi reprezentată de varianta unei relaţii, inclusiv de scurtă durată, cu un profesor cu un fizic plăcut, simpatizat şi de alte colege de clasă, cu acţiunea de folosire a ascendentului profesional de către Vişan.
„Fizicul plăcut, puterea, tentaţia de a cunoaşte un bărbat matur şi experimentat pot fi elemente subiective care să determine o persoană tânără de sex feminin să întreţină acte sexuale cu profesorul său. Aceste ipotetice motive de atracţie nu pot fi intervertite însă în mod artificial în activitatea infracţională a folosirii calităţii de profesor, în sensul avut în vedere de art 198 al 2 Cp”, scrie
judecătorul.
Elevele au băut non-stop vodkă şi coniac nemţesc
În ceea ce priveşte consumul de băuturi alcoolice, magistratul constată că „grupul de liceene montagnarde” a băut non-stop de la sosirea la munte, „prima grijă a victimei şi a colegelor sale de cameră fiind să achiziţioneze o vodkă, un Jagermeister (coniac nemţesc – n.r.) şi suc natural pentru a mai estompa probabil din tăria deosebită a celor două băuturi alcoolice menţionate anterior. Profesorul a fost invitat în camera victimei şi a fost invitat să bea, neavând acesta iniţiativa consumului de alcool”.
Între profesor şi elevă au existat trei acte sexuale, două normale şi unul anal.
Judecătorul Dorel Matei mai precizează că nu consideră că actele profesorului au fost corecte sau principiale dar explică că „nu trebuie arestat oricine încalcă reguli de deontologie sau disciplinare”.
Victima către salvatoare: „Curvo!”
De reţinut, arată judecătorul, că în cazul al doilea act sexual „victima” s-a deplasat în ţinută provocatoare la camera profesorului propunându-i acte sexuale.
Magistratul arată că în timp partea vătămată se afla în camera profesorului, la uşă a apărut o altă elevă, martor în dosar, cu un pahar de băutură în mână, care a bătut insistent aproximativ cinci minute la uşă. „Martora a pretins că era îngrijorată de starea victimei, dar acest lucru nu se coroborează cu nimic, existând indicii că de fapt şi aceasta îl simpatiza pe profesor. Edificatoare este şi reacţia victimei ‘salvate’ în urma bătăilor insistente la uşa. Astfel, victima s-a îndreptat către salvatoarea sa, a lovit-o cu palma peste paharul de băutură şi i-a mulţumit spunându-i ‘curvo'”, arată judecătorul de la Tribunalul Bucureşti atunci când povesteşte filmul halucinant al evenimentelor în urma căruia profesorul a ajuns după gratii.
Ulterior actului sexual anal, eleva, adaugă judecătorul, s-a întors în club şi a continuat să vorbească cu cetăţeni străini, atitudine incompatibilă cu cea specifică victimelor infracţiunilor sexuale.
Plângere penală pentru viol doar după ce a aflat tot liceul
Magistratul mai remarcă un alt aspect interesant din dosar în legătură cu momentul depunerii plângerii de către elevă.
Astfel, după excursie, întorcându-se la şcoala, victima agresiunii sexuale a avut un comportament normal, părea veselă şi calmă, aşa cum rezultă din declaraţia unei colege ale sale.
Schimbarea de comportament a avut loc într-un alt moment. „Astfel, după ce tot liceul, elevi şi profesori au aflat în data de 3 noiembrie că între cei doi au existat acte sexuale, starea de normalitate şi veselie a victimei de care vorbea martora s-a schimbat şi în 4 noiembrie a formulat plângere penală pentru viol împotriva profesorului.
Aceasta este o poziţie atipică de victimă a unei infracţiuni de agresiune sexuală, fiind un indiciu rezonabil că prin această plângere a dorit exclusiv să confere o explicaţie rezonabilă părinţilor şi colegilor despre comportamentul avut pe perioada excursiei”, concluzionează judecătorul Matei.
