Valentin Mitea, preşedintele Curţii de Apel Cluj, instanţă care a declanşat revocarea Alinei Ghica din funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a transmis un mail altor 15 curţi de apel, din care se poate interpreta că le sugera cum şi în ce documente să pună motivele revocării care lipsesc din dispozitivele hotărarilor.
O hotărare a unei instanţe din care lipsesc motivele pedepsirii ( în aces caz a revocării) atrage nulitatea acesteia.
Valentin Mitea a recunoscut pentru Romania Liberă conţinutul mailului cu indicaţiile pentru umplerea golului lăsat de absenţa, din hotărari, a motivelor revocării Alinei Ghica, dar a refuzat să ne explice de ce judecătorii de nivelul Curţilor de Apel NU ŞTIU că în dispozitivul unei hotărari trebuie redate motitive de genul: la data de…, Alina Ghica a făcut sau nu a făcut cutare lucru , reglementat de legea( se indică textul), desi a fost mandată / anunţată,/obligată de lege să faca altceva etc.
Intrebat fiind dacă se poate interpreta că a instigat la fals , sugerand celorlalte curţi de apel să modifice procese-verbale în care să treacă motivele revocării, Valentin Mitea ne-a închis telefonul.
Pană în prezent 12 curţi de apel ( din cele 16, în care este inclusă şi Curtea Militară de Apel Bucureşti) au decis, în adunări generale, revocarea Alinei Ghica din CSM.
Insă NICI UNA dintre aceste hotărari nu conţine motivele revocării, aşa cum IMPUNE legea, deci toate sunt NULE. O recunoaşte implicit şi preşedintele Curţii de Apel Cluj, Valentin Mitea, în mailul transmis Curţilor de Apel.
Iată conţinutul mailului recunoscut de preşedintele Mitea, conform cu originalul, respectand inclusiv greşelile gramaticale:
„Întrucat motivele revocării doamnei judecător Alina Ghica din funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în hotărarile adunărilor generale transmise acestei curţi de apel (şi nici în hotărarea noastră, numai în procesul- verbal ), domnul Valentin Mitea, preşedintele Curţii de Apel Cluj, vă roagă să ne transmiteţi fie procesul-verbal, fie doar un extras din acesta, de unde rezultă motivele pentru care a-ţi (SIC!) convocat şi votat revocarea.„
După un astfel de demers al preşedintelui Mitea, potrivit legilor, ar trebui ca Inspecţia Judiciară să se autosesiseze. La fel şi Parchetul.
MOTIVELE revocării se trec in detaliu, în hotararea magistraţilor, NU în procese-verbale
Potrivit legii, în procesele-verbale se consemnează data desfăşurării adunării generale de revocare a persoanei/persoanelor nominalizate, caţi sunt prezenţi din totalul magistraţilor acelei instanţe, dacă există cvorum, cine prezidează adunarea, precum şi rezultatului votului ( vezi în facsimil exemplu corect de proces verbal de la Curtea Militară de Apel Bucureşti).
Tot potrivit legii, în HOTĂRARILE instanţelor se consemnează motivele revocării, în formă detaliată, nu cu exprimări generalizatoare. Spre exemplu exprimarile de genul că cel revocat „nu şi-a îndeplinit atribuţiile ” sau ” a dat dovadă de lipsă de transparenţă” nu sunt suficiente fără a se preciza ce atribuţii nu şi-a îndeplinit, cum, unde, cand.
La fel şi la acuzarea de lipsa de transparenţă, care trebuie detaliată, potrivit regulilor întocmirii unei hotărari judecătoreşti.
La unele Curţi de Apel au existat aceste formule generalizatoare, la altele n-a fost invocat nici un motiv (vezi hotărarea Curţii de Apel Ploieşti).
E ca si cum într-o hotărare judecătorească s-ar scrie ca o anumită persoană trebuie pedepsita la, să zicem, şase ani închisoare pentru că a furat, dar fără a se preciza ce a furat, de unde, cand, cum etc.
Curtea de Apel Cluj, unde preşedinte este Mitea, prima instanţă care a cerut revocarea Alinei Mitea, are obligaţia să centralizeze toate hotărarile celor 16 curţi de apel ( inclusiv cea militară).
Mitea a centralizat aceste hotărari, iar după ce Romania Liberă a atras atenţia că din hotărarile consultate de noi lipsesc motivările, a decis să-şi sfătuiască colegii de la celelalte Curţi de Apel să le înscrise în procesele-verbale, sugerandu-le să le refacă, spun surse de la Curtea de Apel Cluj.
Numai că sursele noastre de la mai multe instanţe, spun că ” am avut grijă să conservăm şi procesele -verbale iniţiale, iar multe dintre ele circula acum prin instanţele din ţară”.
Cei care vor falsifica procese-verbale pot fi acuzaţi de fals, Valentin Mitea de instigare la fals, iar competenţa ar reveni Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dacă este sesizată sau se autosesizează din presă, spun specialiştii.
Ioan Stanomir :”Orice invitaţie adresată colegilor de a reface procesele verbale” trebuie cercetată de instituţiile abilitate
Potrivit profesorului de drept Ioan Stanomir, căruia i-am expus demersul preşedintelui Mitea, „procedura de revocare a unui membru CSM se cere realizată în deplinul respect al regulilor. Menţionarea motivaţiei în baza căreia se realizează demiterea propusă este de natură să evite orice ambiguitate. În absenţa respectării regulilor, actele elaborate sunt nule de drept.
Orice invitaţie adresată colegilor de a reface procesele verbale mi se pare inoportună, spre a folosi un eufemism. Un asemenea gest poate fi considerat o imixtiune contraproductivă. Din punct de vedere juridic, calificarea ( adică stabilirea dacă este sau nu infracţiune-nn) acestuia revine organelor abilitate constituţional„.
